„Bagajul informațional nu este suficient fără pasiune, multă muncă și mentori minunați”– interviu cu Daniela Nicoleta Costea

„Bagajul informațional nu este suficient fără pasiune, multă muncă și mentori minunați”– interviu cu Daniela Nicoleta Costea

Câștigătoare a premiului pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul Științelor Vieții și Pământului, precum și a Marelui Premiu în cadrul secțiunii, în cadrul celei dea șasea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2022, Daniela Nicoleta Costea a ales de mai mulți ani să îmbine cercetarea științifică cu munca propriuzisă în domeniu. Din anul 2008, laureata este cercetător științific în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea.

Lucrarea câștigătoare, „Particularități genetice ale populațiilor de sturioni amenințate critic în contextul populării de susținere a Dunării Inferioare/ Genetic aspects of critically endangered sturgeon populations in the context of the ongoing supportive stocking in the Lower Danube River, a fost realizată sub coordonarea prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu de la Facultatea de Biologie a Universității din București, care are ca interese predilecte de cercetare sistemele populaționale și sistemele ecologice, conservarea biodiversității, dezvoltarea și managementul rețelelor ecologice și al ariilor protejate.

După cum a remarcat unul dintre profesorii membri ai comisiei de acordare a titlului de doctor, prof. univ. dr. habil. Dragoș Lucian Gorgan, „prezenta lucrare se constituie într-o completare necesară a informațiilor reduse ca amploare din literatura de specialitate pe plan național și internațional, constituind un demers științific de un real ajutor în înțelegerea structurii populațiilor de Acipenser stellatus, în contextul măsurilor de management implementate până în prezent, precum interzicerea pescuitului de sturioni și programele de populare”.

Despre provocările din spatele redactării unei lucrări de doctorat cu o temă complexă, de actualitate, despre pasiunea pentru un domeniu care presupune muncă detectivistică, precum și despre ambițiile și planurile de viitor în cercetare, ne vorbește chiar Daniela Nicoleta Costea.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a șasea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, premiul pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul Științelor Vieții și Pământului. Ce v-a motivat să vă înscrieți în competiția lansată de Senatul Universității din București?

Daniela Nicoleta Costea: Am aflat de la coordonatorul lucrării mele de doctorat, doamna prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu, despre acest eveniment organizat de Senatul Universității din București, fapt pentru care am profitat de această oportunitate. De asemenea, am dorit să fac cunoscute rezultatele lucrării mele de doctorat care își propune un aport științific semnificativ în domeniu, bazat pe tehnici de biologie moleculară pentru identificarea stării actuale a păstrugii (Acipenser stellatus), specie de sturioni amenințată critic în tot arealul ei de distribuție, în contextul măsurilor manageriale implementate până în prezent, precum interzicerea pescuitului de sturioni și programele de populare și condițiile biofizice actuale din Dunăre și Marea Neagră.

Totodată, câștigarea acestui premiu a venit ca o recunoaștere a importanței temei de cercetare și ca o validare pentru noi, eu și coordonatorul acestei teze, că timpul și eforturile noastre sunt apreciate și recunoscute la acest nivel.

R.: Vorbiți-ne despre lucrarea dumneavoastră de doctorat, intitulată „Particularități genetice ale populațiilor de sturioni amenințate critic în contextul populării de susținere a Dunării Inferioare”/ Genetic aspects of critically endangered sturgeon populations in the context of the ongoing supportive stocking in the Lower Danube River”, și despre motivațiile care au stat la baza alegerii acestei teme de cercetare. Ce v-a determinat să o alegeți, fiind una complexă și, potrivit coordonatorului și membrilor comisiei de doctorat, cu un grad foarte ridicat de dificultate pentru un doctorand?

D.N.C.: Lucrarea de doctorat investighează starea actuală a populației de păstrugă (Acipenser stellatus), specie amenințată critic în tot arealul său de distribuție, inclusiv în Dunăre și în bazinul Mării Negre. Utilizând markeri genetici (ADN mitocondrial și nuclear microsateliți), teza își propune să îmbunătățească cunoștințele despre diversitatea genetică, structura genetică și dinamica acestei populații, în contextul măsurilor manageriale implementate până în prezent.

Informațiile științifice obținute în cadrul lucrării de doctorat sunt necesare pentru a ajuta la stabilirea unor acțiuni de management adecvate pentru conservarea, refacerea și utilizarea durabilă a acestei specii în regiune.

Interesul meu științific pentru sturioni a apărut acum 14 ani, când, în urma unui concurs de angajare, am pășit pragul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea. La vremea aceea, coordonatorul Grupului de Cercetare al Sturionilor era domnul dr. Radu Suciu, un om extraordinar, foarte deschis și foarte pasionat. Felul în care lucra și împărtășea din experiența dânsului, modul în care ne implica și pe noi, cei tineri, să fim părtași la pasiunea dânsului pentru acești pești preistorici, cu un ciclu de viață lung și care se reproduc în Dunăre, m-au determinat să îndrăgesc și să îmi doresc să aloc mare parte din energia mea pentru cercetarea acestor specii pe cât de carismatice pe atât de periclitate la ora actuală. Apoi colegele, cu care am început să lucrez în laboratorul de Genetică și Ecologie Moleculară, dedicat la acel moment studiilor genetice pentru sturioni, au fost foarte deschise să mă ajute să lucrez și să înțeleg valoarea studiilor genetice în evaluarea statusului populațiilor sălbatice. Sturionii sunt valoroși din punct de vedere ecologic, multe specii sunt anadrome, adică trăiesc în mare și migrează în fluvii pentru reproducere și petrec mulți ani ca juvenili și subadulți în estuare sau în mare. Deoarece folosesc multe habitate pe parcursul ciclului lor de viață, sturionii sunt specii indicatoare pentru calitatea și funcționarea ecosistemelor din râuri, ape de coastă și mări. Însă sturionii sunt importanți și din punct de vedere economic, femelele produc icre negre (caviarul – cel mai scump produs de origine animală de pe Terra). Cererea crescută de caviar a pus presiune pe stocurile sălbatice prin intensificarea exploatării acestora. Supraexploatarea s-a suprapus cu construcția barajelor pe râurile lor natale, blocându-le migrația către locurile istorice de reproducere și, de asemenea, modificând calitatea apei și a habitatelor în aval de baraje. Toți acești factori antropici au diminuat stocurile de sturioni și au schimbat dramatic structura acestor populații.

În încercarea de a reface și conserva ultimele populații sălbatice de sturioni, România și celelalte țări riverane bazinului Mării Negre au impus interdicții pentru pescuitul comercial la aceste specii și au implementat programe de populare de susținere, fără însă o cunoaștere prealabilă a diversității și structurii genetice a acestor populații.

Astfel că lucrarea de doctorat a venit în mod firesc, dorindu-mi ca în baza cercetărilor realizate pe parcursul tezei, să putem identifica statusul actual al populațiilor de sturioni, lacunele în cunoaștere, direcțiile viitoare de cercetare precum și pentru a fundamenta științific măsurile de management adecvate pentru conservarea, refacerea și utilizarea durabilă a acestor specii în regiune.

De ce am ales să ne concentrăm studiul pe populația de păstrugă?
Păstruga are un ciclu de viață mai scurt (în jur de 35 de ani) și atinge maturitatea sexuală mai devreme (femelele la 8-14 ani, iar masculii la 6-12 ani), față de morun, de exemplu care trăiește mai mult de 100 de ani și atinge maturitatea sexuală în jurul vârstei de 14-20 ani la femele și 10-16 ani la masculi. Astfel că efectul impactului antropic asupra populației, precum și succesul măsurilor de management implementate până în prezent în regiune pot fi vizibile și cuantificabile.

Soluțiile manageriale identificate/evidențiate pentru populația de păstrugă sunt de ajutor și pentru conturarea deciziilor de management și conservare pentru celelalte specii de sturioni din Dunăre și Marea Neagră. Să ne asigurăm, astfel, că și generațiile viitoare vor fi contemporane cu sturionii și nu vor învăța despre ei doar din cărți și fotografii.

R.: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea și interpretarea datelor și ce dificultăți ați întâmpinat în elaborarea lucrării în cuprinsul căreia abordați multiple aspecte actuale din domeniul biologiei moleculare, utilizând diferiți markeri moleculari?

D.N.C.: Tot parcursul tezei de doctorat a fost un proces de învățare care nu a fost ușor, însă s-a desfășurat în timp și mi l-am asumat. Lucrul în Laboratorul de Genetică și Ecologie Moleculară al INCDDD, familiarizându-mă cu tehnicile de lucru și protocoalele utilizate, înaintea înscrierii mele la doctorat a constituit un mare plus. Am continuat să folosesc tehnicile de biologie moleculare pe parcursul tezei de masterat, familiarizându-mă în această etapă și cu tehnicile specifice pentru analiza markerilor nucleari (microsateliți).
Astfel că ideea tezei de doctorat a venit după ce am trecut prin acest proces de „coacere etapizată”, ca să zic așa. Totuși, după finalizarea analizelor în laborator, am alocat mult timp și efort pentru familiarizarea mea cu programele bioinformatice dedicate pentru analiza și interpretarea datelor specifice, precum și pentru interpretarea rezultatelor în contextul actual al cunoașterii și a culminat cu eforturile pentru publicarea acestora în reviste cotate ISI, proces în care coordonatorul tezei a avut un rol foarte important.

R.: Realizată în cadrul Școlii doctorale a Facultății de Biologie a UB, lucrarea dumneavoastră a fost coordonată de prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu, un cadru didactic și un cercetător de renume în domeniu. Cum ați descrie colaborarea cu dumneaei?

D.N.C.: Pe tot parcursul acestui drum am avut-o lângă mine pe doamna prof. dr. Geta Rîșnoveanu, coordonatorul Școlii Doctorale de Ecologie și, totodată, al acestei lucrări, un om de o înaltă calitate morală și profesională. Dânsa m-a ajutat mereu să merg înainte. Am admirat-o pentru răbdarea de a mă ghida, de a discuta, de a sta cot la cot cu mine atunci când am avut nevoie de ajutor și de îndrumări pentru structurarea tezei și formularea întrebărilor de cercetare precum și în perioadele în care revizuiam articolele trimise spre publicare, contra cronometru.     

Pot afirma cu certitudine că prin modul de a mă îndruma și a coordona această lucrare, doamna prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu a avut un rol decisiv în formarea mea ca om de știință, deschizându-mi mintea și modul de abordare a datelor și interpretare a rezultatelor științifice. Iar colaborarea mea cu dumneaei nu se va opri doar la acest capitol profesional din viața mea.

R.: Cât de mult contează, din punctul dumneavoastră de vedere, sprijinul material în cercetare? Există o condiționare de acest tip pentru ca obiectivele unui proiect să fie atinse?

D.N.C.: Eu am avut însă privilegiul să lucrez în cadrul INCDDD în proiecte naționale și internaționale care, prin obiectivele lor, au acoperit atât cheltuielile de deplasare, de achiziționare a materialelor și a reactivilor cât și taxa de publicare a unuia dintre cele două articolele științifice rezultate din teză și publicate în regim open access. De asemenea, Universitatea din București a permis publicarea celui de-al doilea articol științific rezultat din teză în regim open access.

Nu poți formula obiective complexe, să folosești tehnici, metode și aparatură moderne fără a beneficia de susținere financiară. De altfel, este foarte importantă, dacă nu vitală, conectarea cu alți cercetători / doctoranzi din domeniu prin organizarea de cursuri, stagii de lucru în laboratoare din țară și din străinătate, așadar este necesar un suport financiar substanțial și pentru aceste deplasări.

De asemenea, pentru interpretarea rezultatelor cercetării în contextul cunoașterii actuale, sunt necesare cursuri și seminare pentru a te familiariza cu programele statistice și bioinformatice dedicate diferitelor tipuri de date, fără de care nu se pot interpreta și integra rezultatele obținute la adevarata lor valoare și nu pot fi publicate în reviste științifice de top. Universitatea din București a făcut deja aceste demersuri, eu am participat la cursurile organizate pentru doctoranzi; de exemplu, la cele dedicate programului R și la cele dedicate scrierii articolelor științifice, fiindu-mi de mare ajutor.

În concluzie, un viitor cercetător cu un proiect coerent are nevoie de finanțare fără doar și poate. Obținerea unor rezultate publicabile în reviste de top și diseminarea lor către comunitatea științifică și publicul larg nu poate fi realizată fără un aport financiar considerabil.

R.: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează acestea studiile în domeniu? Ce deschidere există spre acest domeniu în spațiul românesc, dar și în cel internațional, și cum ați putea explica pentru publicul larg posibilele aplicații ale acestei cercetări?

D.N.C.: Până la elaborarea studiilor cuprinse în teza de doctorat, structura genetică a populațiilor de păstrugă din bazinul Mării Negre era în mare măsură necunoscută. Programe de populare au fost derulate în Dunărea Inferioară, fără investigații prealabile ale diversității și structurii genetice ale acestei populații fragmentate rămase în fluviu, în aval de barajele de la Porțile de Fier. Aceasta lucrare de doctorat este prima contribuție care oferă date de referință cu privire la diversitatea și structura genetică a unei populații supuse mai multor factori de stres (de exemplu, exploatarea nesustenabilă timp de multe decenii, restrângerea și degradarea habitatelor). De asemenea, oferă date cu privire la principalele modele ale dinamicii populației în fluviu. Aceste cunoștințe științifice sunt esențiale pentru orice program de gestionare adecvată pentru conservarea și utilizarea durabilă a unei populații, inclusiv pentru stabilirea unui program adecvat de populare.

Pe baza structurii genetice evidențiată de analiza markerilor mitocondriali (regiunea D-loop), s-a sugerat prezența unor micropopulații de păstrugă blocate în amonte de barajele de la Porțile de Fier, în Dunărea Mijlocie, fiind posibilă trecerea puietului prin ecluzele navelor. Aceasta constatare relevantă are implicații semnificative pentru managementul conservării speciilor. Astfel că este necesară identificarea locurilor de reproducere și extinderea monitorizării puietului de păstrugă în amonte și în aval de baraje. Numărul mare de haplotipuri identificate de-a lungul brațului Borcea și numărul redus de adulți migratori de toamnă impune continuarea programelor de monitorizare cu accent pe aceste segmente de populație. Adulții migratori de toamnă nu au fost reprezentați până acum în programele de monitorizare. Rezultatele noastre sugerează, de asemenea, utilizarea acestor segmente de populație ca reproducători pentru programele de populare pentru a menține și salva diversitatea genetică a populației sălbatice pe termen lung.

Datele noastre de pescuit au demonstrat o inconsecvență demografică ridicată pentru populația critic periclitată de păstrugă din Dunărea Inferioară. În șapte din cei 12 ani analizați, recrutarea naturală a puietului de păstrugă nu a putut fi cuantificată. În plus, pe parcursul a cinci din cei șapte an fără puiet capturat în timpul migrației în aval spre mare, adulții au fost capturați în timpul migrației de reproducere în amonte. Am asociat acest rezultat cu rata limitată de supraviețuire a descendenților în contextul actual al fluviului și am evidențiat nevoia urgentă de refacere a habitatelor esențiale pentru toate stadiile de viață ale sturionilor și de asigurare a conectivității migratorilor (de exemplu, prin construirea de trecători pentru pești adecvate pentru sturioni) cu locurile lor istorice de reproducere în amonte de baraje, ca măsuri vitale pentru eficientizarea managementului pentru conservarea speciilor de sturioni.

Markeri de ADN mitocondrial (citocromul b și regiunea D-loop) și nuclear (18 microsateliți) au relevat o diversitate genetică ridicată și o diferențiere genetică scăzută a capturilor de păstrugă din bazinul Mării Negre.

Pentru prima dată în literatură, analiza markerilor mitocondriali a evidențiat un ușor proces de refacere după o perioadă de constrângere demografică a populației (post-bottleneck) în regiunea de nord-vest a Mării Negre, dar nu și în regiunea de sud. Întrucât în ​​ nord-vestul Mării Negre – în principiu de-a lungul Dunării – nu au fost implementate măsuri manageriale de reabilitare a locurilor de reproducere a sturionilor, procesul de ușoară refacere ar putea fi consecința coroborată a interzicerii pescuitului și implementării programelor de populare cu sturioni în Dunărea Inferioară din ultimele două decenii.

Nu este cazul pentru regiunea de sud a Mării Negre, unde doar interdicția la pescuit sturioni a fost implementată pentru râurile din Turcia. Prin urmare, pentru prima dată, rezultatele noastre aduc dovezi științifice despre efectul pozitiv al populărilor de susținere pentru refacerea populației sălbatice de păstrugă din nord-vestul Mării Negre. Acest rezultat susține recomandarea de a include activități experimentale de populare și în partea de sud a Mării Negre. Aceste activități necesită testarea genetică a adulților sălbatici utilizați ca reproducători, în raport cu structura genetică cunoscută, pentru a menține alelele adaptate local sau combinațiile de alele. Pentru a putea cuantifica succesul populării experimentale este necesară marcarea puietului provenit din reproducerea artificială înainte de eliberarea lui în mediul natural.

Structura genetică a populației de păstrugă pe baza markerilor nucleari (microsateliți) evidențiază două grupări genetice. Dominanța celei de a doua grupări în zona râurilor Kizilirmak și Yesilirmak (77%) sugerează originea acestor indivizi într-unul dintre cele două râuri fapt ce indică, existența altor locuri de reproducere în afara Dunării, cel mai probabil într-unul dintre râurile Kizilirmak, Yesilirmak, Çoruh (Turcia) sau chiar Rioni (Georgia). Concentrarea indivizilor în zona râurilor Kizilirmak și Yesilirmak arată că adaptarea la râurile natale au produs populații care sunt distincte unele de altele. Datorită caracteristicilor specifice ale curenților de apă din partea de sud a Mării Negre, este dificil de precizat cărui râu aparțin indivizii din a doua grupare genetică. Prin urmare, un program extins de monitorizare pentru toată coasta de sud a Mării Negre ar ajuta la cartografierea zonelor de reproducere disponibile, la evaluarea recrutării anuale și la atribuirea genetică a indivizilor capturați la cea mai adecvată unitate de management. Acest program ar putea completa datele genetice disponibile în această lucrare.

Pe lângă cele două grupări genetice, au fost identificate și semne de amestecare genetică în regiunea de sud, fapt care rezultă din pierderea zonelor de reproducere în râurile turcești care se varsă în Marea Neagră. Barajele constrâng populațiile de sturioni într-o zonă restricționată, deoarece le blochează accesul la locurile istorice de depunere a icrelor. Se recomandă astfel un program de conservare ex-situ pentru râurile turcești, care să cuprindă un stoc de reproducători provenit din populația locală și o schemă de reproducere pentru a evita consangvinizarea și pentru a asigura o diversitate genetică crescută la puietul crescut pentru a fi eliberat în râurile turcești care se varsă în Marea Neagră. Un astfel de program ar deschide potențialul de conservare a resurselor genetice ale acestor populații până când habitatele sunt refăcute și trecătorile peștilor de la baraje devin funcționale pentru migrarea sturionilor în amonte și în aval.

Rezultatele cercetării din această teză completează lacunele esențiale și actualizează cunoștințele privind starea ecologică și de conservare a unei populații critic periclitate de sturioni și oferă o bază științifică pentru implementarea măsurilor manageriale pentru conservarea, refacerea și utilizarea durabilă a acestei specii și pentru conceperea unor programe de populare adecvate.

Plecând de la importanța economică a acestor specii, aș sublinia că interesul autorităților din domeniu, precum și al publicului larg este crescut – nu doar pentru a asigura conservarea unei specii, ci și pentru a accesa gama de resurse deosebit de valoroase pe care sturionii le furnizează. Practic, tocmai cererea mare de resurse și valoarea economică mare a acestora a determinat supraexploatarea acestor specii care, împreună cu deteriorarea habitatelor, a condus la starea critică a acestor populații.

Interesul este comun în regiune, toate țările din bazinul Mării Negre au obiective comune și trebuie sa implementeze acțiuni coordonate care să asigure succesul măsurilor de conservare și refacere a acestor populații. Unul dintre proiectele de cercetare care a stat la baza dezvoltării tezei a integrat o echipă multidisciplinară cu experți din România (INCDDD Tulcea), Germania (Institutul Leibniz pentru Ecologia Apelor Dulci și Pescuit în Apele Interioare) și Turcia (Institutul Central de Cercetări Piscicole din Trabzon și Facultatea de Științe Acvatice a Universității din Istanbul) și a vizat analiza stării ecologice a populațiilor de sturioni în bazinul Mării Negre, nu doar în Dunăre sau la litoralul românesc.

Pentru publicul larg trebuie subliniat că populația de păstrugă din Dunăre este încă în stare critică chiar dacă sunt semne foarte timide de refacere. Mai trebuie punctat faptul că, la fel ca și în Dunăre, în amonte de barajele de la Porțile de Fier, există cel puțin o altă rămășită a unei populații sălbatice de păstrugă în râurile din Turcia. În concluzie, populația de păstrugă din bazinul Mării Negre nu este refăcută astfel ca populația umană să poată beneficia de resursele furnizate de aceasta.

Pentru asigurarea refacerii populațiilor sălbatice de sturioni până la nivelul de autosusținere, este în continuare necesar să fie menținute măsurile manageriale deja existente în bazinul Dunării și cel al Mării Negre și anume, interdicția la pescuit și programele de populare. Programe de monitorizare a populațiilor mai jos și mai sus de baraje, cât și la coasta Mării Negre, refacerea habitatelor specifice în râurile natale și asigurarea conectivității longitudinale prin construcția de trecători funcționale pentru toate speciile de sturioni sunt măsuri care trebuie implementate pentru asigurarea conservării și redresării acestor specii pe termen lung.

R.: Din anul 2008, sunteți cercetător științific în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea. În ce proiecte de cercetare sunteți implicată în prezent?

D.N.C.: Alături de alți colegi din institut sunt implicată în două proiecte finanțate prin Programul Operațional Infrastructura – „Măsuri pentru asigurarea unui statut favorabil de protecţie şi conservare a habitatelor şi a speciilor periclitate din Rezervația Biosferei Delta Dunării în context internaţional” și „Dezvoltarea Stației de monitorizare a peștilor migratori: sturioni și scrumbie – Isaccea” cu termene de finalizare în anul 2023. Pe lângă acestea mai lucrez în cadrul unui proiect care a început anul trecut, “Forensic Intelligence and Remote Sensing Technologies for nature conservation (acronim NATURE-FIRST)”, finanțat din fonduri europene prin programul Horizon 2020 – the Framework Programme for Research and Innovation (perioada 2014-2020) care include 12 parteneri din Europa și Africa de Sud. Totodată, începând cu anul acesta voi fi implicată în două proiecte finanțate din programul-nucleu – Program de cercetare științifică pentru dezvoltarea competențelor și capacităților de cercetare în domeniul sănătății și protecției zonelor umede – „Delta Dunării 2030” („Abordări moleculare – de la ADN barcoding la ADN metabarcoding – pentru studiul speciilor acvatice din Delta Dunării”) și „Cercetări privind dezvoltarea și implementarea unor tehnologii de reproducere pretabile pentru speciile de pești periclitate și în declin din Rezervația Biosferei Delta Dunării”.

R.: Alegerea unei profesii pare din ce în ce mai dificilă în zilele noastre. Ce anume v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu, mai ales că ați avut un parcurs educațional și profesional în care ați dat dovadă pe lângă rezultate deosebite, de consecvență.

D.N.C.: Îmi aduc aminte că în copilărie îmi doream să devin detectiv. Apoi, în timpul școlii gimnaziale am iubit-o pe profesoara mea de biologie și propus să fiu biolog. Chiar dacă drumul nu a fost „direct”, cumva acestea două dorințe s-au îmbinat în viața mea și mi-au dictat parcursul. Din punctul meu de vedere, profesia m-a ales pe mine! Munca de cercetător este una de detectiv, iar cea de genetician, chiar de detectiv la nivel molecular. Acesta a fost bagajul cu care am pornit la drum, însă nu este suficient fără pasiune, multă muncă și mentori minunați care să dorească să aloce din timpul, energia și cunoștințele lor.

Eu am avut acest privilegiu și-l doresc tuturor tinerilor la început de drum și nu numai. Este benefic pentru întreaga societate să fie un proces continuu în care tinerii să lucreze și să se dezvolte alături de mentori dedicați pentru ca apoi, devenind și ei la rândul lor mentori pentru alți tineri pasionați, să dăruiască din ceea ce au primit cu împrumut, timpul și energia mentorilor lor. Un dram mare de răbdare este însă necesar din partea celor tineri, lucrurile bune și de durată se gândesc și se realizează în timp și nu pe repede înainte. Astfel poți fi atent și conștient de fiecare etapă pe care o construiești și o depășești, ca apoi să treci la nivelul următor. Eu apreciez foarte mult și sunt adepta muncii în echipă, indiferent că este în școală, în familie sau la locul de muncă.

R.: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului a Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe? Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

D.N.C.: Cu certitudine aceste inițiative, precum Premiile Senatului a Universității din București, susțin și încurajează mediului academic al universității. Acestea validează eforturile spre performanță atât ale profesorilor, cât și ale studenților și vin ca o recompensă pentru munca lor. Excelența didactică și de cercetare poate fi stimulată prin participare la cursuri, internshipuri în laboratoare cu același specific unde se folosesc tehnici și aparatură de ultimă generație.

De asemenea, este nevoie de facilitarea întâlnirilor frecvente atât între profesori și studenți pentru orientarea cercetărilor și stabilirea scopului științific, cât și întâlniri și discuții de unu-la-unu între studenții din anii mai mari cu cei mai mici, pentru ca cei din urmă să poată beneficia de sfaturile celor mai mari pentru folosirea celor mai adecvate programe statistice și bioinformatice pentru analiza și interpretarea datelor specifice din aria de cercetare a fiecăruia.

Acest lucru poate duce la eficientizarea timpului petrecut de profesorul îndrumător pentru ghidarea studentului în analiza datelor brute și conferă încredere studentului că își poate duce la bun sfârșit toate experimentele / lucrul de teren pentru tema științifică pe care și-a propus să o abordeze.

Finanțarea rămâne un subiect sensibil de vital pentru creșterea performanței instituționale și calitatea cercetărilor. Cel puțin în biologie, ecologie, în domenii în care se lucrează cu mediul de viață, organisme vii, populații de viețuitoare, sisteme ecologice organizate la scară spațială mare, este foarte dificil să ai o continuitate și o coerență a cercetărilor atunci când finanțarea este discontinuă.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services