„Ca specialiști în educație, ne dorim să vedem cum ceea ce facem are impact real la nivelul proceselor de educație” – Interviu cu prof. univ. dr. Lucian Ciolan, decanul FPSE și coordonatorul proiectului RoDaWell

„Ca specialiști în educație, ne dorim să vedem cum ceea ce facem are impact real la nivelul proceselor de educație” – Interviu cu prof. univ. dr. Lucian Ciolan, decanul FPSE și coordonatorul proiectului RoDaWell


Senatul Universității din București a acordat premiul pentru proiectul/echipa de cercetare cu contribuția științifică cu cel mai mare impact în societate pe anul 2017-2018, la categoria Științe Sociale, proiectului RoDaWell.
Dezvoltat de un grup de cadre didactice de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației în colaborare cu experți de la VIA University College din Danemarca și finanțat de Velux Foundation, RoDaWell urmărește investigarea și îmbunătățirea nivelului de bunăstare socio-emoțională a copiilor și a calității învățării printr-un demers de tip cercetare-acțiune. Implementat în perioada 2016-2019, proiectul pornește de la premisa că investigarea realității psiho-sociale din școli și grădinițe poate conduce la schimbarea practicilor educaționale și la dezvoltare instituțională. Inspirată din modele de succes din țările nordice, intervenția este adaptată la contextul fiecărei școli și grădinițe, dar are potențialul de a genera schimbări în cadrul unei rețele educaționale extinse.
Despre conceptul, rezultatele și implicațiile acestui proiect ne va vorbi în continuare prof. univ. dr. Lucian Ciolan, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și managerul proiectului RoDaWell.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București și ce a însemnat pentru dumneavoastră câștigarea acestui premiu?
Lucian Ciolan: Principala motivație a venit din rezultatele proiectului nostru, aflat acum la final, dar și de la echipa care s-a coagulat timp de trei ani în jurul acestei inițiative unice. Ca specialiști în educație, ne dorim întotdeauna să vedem cum ceea ce facem are impact real la nivelul proceselor de educație.
Câștigarea premiului a însemnat pe de o parte o recunoaștere a valorii proiectului, dar, poate mai important, o cunoaștere a muncii noastre la nivelul comunității academice din care facem parte și dincolo de ea. Colegii și partenerii noștri danezi au fost extrem de impresionați și de bucuroși de această recunoaștere.
R: Proiectul RoDaWell își propune să promoveze un model de educație orientat către asigurarea stării psihologice de bine în rândul copiilor școlari și preșcolari. Vă rugăm să ne explicați conceptul și principiile aflate la baza lui.
L.C.: Proiectul nostru a încercat să atragă atenția că focalizarea unilaterală a școlii pe pregătirea pentru performanță academică, cognitivă și neglijarea altor dimensiuni, cel puțin la fel de importante, nu reprezintă o abordare productivă. Starea de bine a copiilor înseamnă un echilibru între nevoile lor de stabilitate și securitate emoțională, nevoile de a dezvolta interacțiuni sociale de calitate, de a explora lumea dincolo de sala de clasă, de conținuturi și evaluări mai mult sau mai puțin standardizate. Conceptul nostru a vizat creșterea indicatorilor socio-emoționali de well-being la copii printr-o intervenție indirectă, centrată pe profesorii cu care ei lucrează la clasă. Acești profesori au trecut printr-un program complex de formare și dezvoltare profesională în urma căruia, sub coordonarea noastră, au elaborat și implementat proiecte centrate pe ameliorarea stării de bine a copiilor. Principiul de bază de la care a pornit tot demersul nostru a fost acela că se poate face mult cu puțin. Acest lucru este ilustrat și în filmul care sintetizează cumva concepția acestui proiect și care poate fi vizualizat aici.
R: Proiectul RoDaWell este un demers de tip cercetare-acțiune. Ce înseamnă în mod concret această dublă dimensiune a proiectului în termeni de obiective? Care sunt cele mai importante beneficii pe care acest proiect intenționează să le aducă sistemului educațional românesc?
L.C.: Suntem într-un proiect educațional tipic de cercetare-dezvoltare, care a identificat probleme și nevoi, le-a analizat și, utilizând evidențele produse de analiză, a venit cu o propunere de intervenție ameliorativă. Această intervenție a fost, mai întâi, sprijinită prin constituirea unor echipe mixte de cercetare-acțiune, la nivel de școală sau de grădiniță, facilitate de membrii echipei de proiect. Aceste echipe de practică reflexivă au elaborat proiecte de ameliorare a stării de bine, au început implementarea lor și s-au întâlnit permanent pentru a discuta și a analiza progresul, pentru a identifica ce funcționează și ce nu funcționează. În același timp, intervențiile au fost urmărite și măsurate repetat prin intermediul unor scale standardizate, pentru a vedea mărimea efectelor.
Cred că, la nivelul școlilor și grădinițelor participante, dar, și mai larg, la nivelul celor două sectoare ale Capitalei unde am lucrat direct (1 și 5), am reușit să demonstrăm că starea de bine a copiilor este fundamentală, atât pentru dezvoltarea lor armonioasă, cât și pentru climatul organizațional al instituției. Sistemul educațional românesc s-a obișnuit să ceară, fără să dea mare lucru la schimb, să pună presiune pe copii, încă de la vârste mici și să neglijeze faptul că ei vin în instituțiile de educație cu lumea lor cu tot, cu emoții, cu așteptări, cu experiențe de tot felul…
R: Obiectivul central al proiectului a fost crearea Centrului Româno-Danez pentru Starea de Bine a Copilului. Care sunt cele mai importante activități desfășurate în cadrul acestuia?
L.C.: Centrul RoDaWell, care este încă „în construcție”, are misiuni pe trei linii principale:

  • continuarea cercetărilor despre starea de bine a copiilor, dar și a profesorilor și, mai larg, despre impactul dezvoltării abilităților non-cognitive la vârste mici;
  • consolidarea ca centru de expertiză pentru formarea și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice;
  • oferirea de oportunități de formare pentru studenții viitori profesori pentru a înțelege mai bine cum pot să fie practicieni reflexivi și cum pot să abordeze echilibrat predarea și învățarea, astfel încât copiii să fie motivați și implicați în propriile lor experiențe de învățare.

R: Cum a fost receptată inițiativa dvs. în rândul cadrelor didactice implicate în programele de training desfășurate în cadrul RoDaWell? Cum se desfășoară aceste sesiuni de training și care sunt reacțiile cadrelor didactice implicate?
L.C.: Cred că ne-am bucurat de receptivitatea pe care ne-am dorit-o. Chiar dacă e nevoie de timp pentru ca profesorii să se convingă de utilitatea și eficiența direcțiilor de acțiune sugerate de noi, odată ajunși în acel punct, mulți au devenit susținători ai proiectului. La Sectorul 1, de exemplu, unde am avut un proiect anterior în care am creat o creșă, autoritățile locale și părinții cunosc deja inițiativele noastre și le susțin.
R: Câți beneficiari direcți numără în momentul de față proiectul dvs.? În câte școli și grădinițe a ajuns inițiativa RoDaWell? Câte cadre didactice au beneficiat de pregătire în cadrul acestui proiect?
L.C.: Nu cred că numerele sunt cele mai importante aici, deși spun și ele câte ceva. Noi am vrut să oferim exemple de practici relevante, verificate și fundamentate pe evidențe, care să combată amatorismul și improvizația care domină uneori practicile educaționale. Am dorit, de asemenea, să punem la dispoziție resurse gratuite pentru toți profesorii din sistemul preuniversitar, iar acest lucru deja se întâmplă. În proiect au fost implicate direct, într-un fel sau altul, 25 de școli și grădinițe, dominant din București, dar și din Buzău și Focșani.
R: Care sunt principalele provocări cu care v-ați confruntat în implementarea proiectului?
L.C.: Principala provocare a fost să „facem loc” și să conceptualizăm o realitate despre care „a auzit toată lumea”, dar care, la nivel de practici, aproape că lipsește din școlile și grădinițele noastre. O provocare a fost și să avem încredere în oameni, să nu le spunem noi ce să facă, ci să îi ajutăm să descopere singuri ce e mai bine pentru copiii lor. Sunt multe stereotipuri și prejudecăți la nivel social despre „cum se face” când vine vorba de o educație de calitate… Multe dintre acestea nu ne-au ajutat… Dimpotrivă.
R: Vorbiți-ne despre evoluția proiectului. Ce rezultate a obținut echipa proiectului până în prezent? Care sunt activitățile pe care le mai aveți în vedere până la încheierea lui și cum vedeți o implementare la scară mai largă a rezultatelor obținute în cadrul acestuia?
L.C.: Proiectul, din punct de vedere tehnic, se încheie la finalul lunii februarie. Principalul vector de sustenabilitate sperăm să fie Centrul RoDaWell care va funcționa în cadrul UB / FPSE și care va derula în continuare activități și proiecte pe această zonă tematică. Implementarea la scară mai largă e treaba guvernanței centrale. Noi, așa cum spuneam, oferim exemple de practici relevante, bazate pe cercetare.
R: Facultatea de Psihologie și Științele Educației nu este la prima colaborare cu universitatea daneză VIA University College. Programul de licență dublă în pedagogie socială este un alt exemplu de bune practici în domeniul colaborării internaționale în zona de educație. Intenționați să continuați și poate să și extindeți pe viitor această colaborare? Aveți în vedere și inițierea unor proiecte comune cu experți din domeniul psihologiei și educației și de la alte universități?
L.C.: Danezii de la VIA University College sunt deja parteneri strategici tradiționali, cu care am reușit să facem multe proiecte cu impact. Avem în permanență discuții și întâlniri pentru a menține și pentru a extinde colaborarea noastră. În momentul de față discutăm despre o școală de vară.
Noi avem colaborări serioase cu mai multe universități și centre de cercetare din Europa și din afara ei. Evident, acum suntem foarte atenți și la partenerii din Consorțiul CIVIS în care UB a intrat de curând.
R: Sunteți decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației. De aproape 30 de ani vorbim de reformă în Educație. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se schimbă în permanență  numărul de ore de studiu și de discipline, manualele și structura anului școlar etc., o reformare reală a sistemului pare încă de domeniul imposibilului. Care sunt, în viziunea dumneavoastră, motivele pentru care se întâmplă acest lucru? De unde ar trebui să începem pentru a schimba această situație?
L.C.: Aceasta este o întrebare de la care am putea începe un alt interviu… În momentul de față, din păcate, sistemul nostru de educație este în derivă. Nu avem o strategie comprehensivă pe termen lung cu privire la dezvoltarea sistemului de educație din România și avem o guvernanță centrală incapabilă să dezvolte politici educaționale focalizate pe nevoile reale și pe tendințele de dezvoltare pe care le sesizăm la nivel mondial. De unde ar trebui să începem? De oriunde! De la construcția acelei viziuni, dar, în același timp, și de la fiecare dintre noi: de la practicieni responsabili care își fac treaba bine în fiecare zi.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.