Filosoful Constantin Vică, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a publicat, împreună cu Cristina Voinea, cercetătoare postdoctorală la Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics, și Tenzin Wangmo, cercetătoare principală la Institute for Biomedical Ethics din cadrul Universității din Basel, articolul “Paternalistic AI: the case of aged care”.
Apărut în revista Humanities & Social Sciences Communications din cadrul Springer Nature, articolul pornește de la premisa că sistemele de inteligență artificială utilizate în îngrijirea vârstnicilor tind să dobândească un caracter paternalist. Paternalismul este o atitudine prin care cineva aflat într-o poziție de autoritate limitează libertatea sau autonomia unei persoane (sau a unui grup), justificând această intervenție pe motiv că este în interesul superior al acesteia/acestora.
Autorii pornesc prin a arăta că prejudecățile implicite legate de vârstă sunt înglobate în tehnologiile AI, atât din cauza convingerilor, ideologiilor și preconcepțiilor celor care le realizează, cât și prin intermediul datelor pe care sistemele de inteligență artificială ajung să le proceseze. Ca urmare, arată cei trei autori, ageism-ul, adică sistemul de preconcepții legate de vârstă, conduce deseori la o atitudine paternalistă asupra vârstnicilor, ale căror preferințe sau necesități devin „invizibile” și nu sunt luate în calcul în designul sistemelor artificiale care îi deservesc. Printr-o examinare aprofundată și nuanțată asupra sistemelor și serviciilor de AI implicate în îngrijirea persoanelor în vârstă, lucrarea introduce conceptul de paternalism tehnologic și explică felul în care acesta funcționează în practică, limitând libertatea de acțiune, extinzând supravegherea și impunând chiar forme de coerciție asupra persoanelor vârstnice. În final, articolul analizează justificările pentru paternalismul prezent în serviciile de îngrijire a vârstnicilor și concluzionează că impunerea tehnologiilor AI paternaliste în numele binelui general al persoanelor în vârstă nu poate fi adesea justificată. O implicație practică a cercetării este că dezvoltatorii de tehnologie trebuie să evite încorporarea stereotipurilor despre vârstă în sistemele lor. Designul participativ, care include persoanele în vârstă în procesul de creație, poate reduce riscul perpetuării acestor prejudecăți.
Articolul integral poate fi accesat gratuit pe site-ul editurii.
Cristina Voinea este cercetătoare postdoctorală la Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din Oxford, dar activează și în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie, UB. Mai multe detalii despre formarea și publicațiile Cristinei Voinea sunt disponibile aici.
Tenzin Wangmo este cercetătoare principală și coordonatoare a programului de doctorate în cadrul Institute for Biomedical Ethics al Universității din Basel. Mai multe informații despre Tenzin Wangmo sunt disponibile aici.
Constantin Vică este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a UB și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. În prezent este prorectorul UB pentru Internaționalizare și Relații Publice. Informații suplimentare despre Constantin Vică pot fi accesate aici.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Prof. univ. dr. habil. ing. Mihai Emilian Popa, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a UB, unul dintre autorii articolului științific „Furtuni triasice în Bazinul Sichuan”, publicat în jurnalul „Science China Earth Sciences”, cea mai importantă revistă științifică din China în domeniul Științelor Pământului
Volumul „Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală”, semnat de conf. univ. dr. Constantin Vică și publicat la EUB – BUP, printre cărțile electronice disponibile pe platforma „Google Play”
Studenții nu sunt niște recipiente în care cineva „varsă cunoaștere”, ci partenerii noștri – Interviu cu lect. univ. dr. Constantin Vică
A apărut, la Editura Springer, “Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences”, co-editată de conf. univ. dr. Dana Jalobeanu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB
