Coronavirusu’ și echitatea | Gelu Duminică

Coronavirusu’ și echitatea | Gelu Duminică


Acum, că toți cei de 65 de ani sunt obligați să rămână în case, orice om întreg la cap se întreabă cine, și mai ales cum, va avea grijă de ei astfel încât oamenii aceia să aibă o viață cât se poate de normală. Și nu vorbim despre toate persoanele de peste 65 de ani ci, în primul rând, despre cei cu care soarta nu a fost atât de darnică încât să aibă un copil sau o rudă care să-i poată ajuta. Aseară târziu, Guvernul a oferit niște răspunsuri parțiale.

Măsurile luate pentru a lupta cu răspândirea virusului COVID 19 sunt necesare. Izolarea, distanțarea fizică, asigurarea igienei și o gândire pozitivă sunt obligatorii dacă vrem să nu mergem pe urmele Spaniei sau, Doamne-ferește, pe cele ale Italiei. Toate aceste solicitări pot fi internalizate și asumate, cu precădere, de cei din middle-class și upper-middle-class, care-și ”permit” să pună în practică aceste restricții fără a avea senzația că-și vulnerabilizează familia, însă ce facem cu cei care sunt în situația în care, dacă nu muncesc ziua, nu vor avea ce pune pe masă copiilor seara? Ce facem cu cei care nu pot menține o igienă riguroasă, pentru ei și pentru copiii lor, pentru că nu au acces la apă (potabilă)? Ce facem cu cei care stau în locuințe extrem de vulnerabile, sau, și mai rău, stau pe străzi? Cum îi vom sprijini pe cei care trăiesc la limita subzistenței și care, în aceasta perioadă, sunt în imposibilitatea de a-și procura veniturile necesare?

Întrebările pot continua, însă mesajul este același, și anume că pentru mine este cert faptul că marii pierzători ai acestei crize sunt și vor fi persoanele cele mai vulnerabile. De ce sunt, și mai ales de ce vor fi, voi încerca să explic pe scurt în cele ce urmează.

În România, nu toți cetățenii sunt egali în fața pandemiei

Peste 23% din populația României trăiește în stare de deprivare materială severă (INS, 2019[1]). Adică peste 4,6 milioane de cetățeni. 32% dintre ei sunt copii. Alți aproximativ 25% sunt tineri între 18-24 de ani.

În anul 2018, 45,9% din populaţia României era incapabilă, din punct de vedere financiar, să facă faţă unor situaţii neprevăzute, adică nu existau economii sau alte resurse care să poate fi folosite în caz de urgență (INS).

În anul 2018, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost familiile cu 3 copii sau mai mulți (53,4% dintre aceştia) și familiile monoparentale (41,6%).

Ei bine, pentru acești oameni, și pentru mulți alții, izolarea înseamnă și condamnarea la o sărăcie și mai mare. ”Stai acasă”, chiar dacă este înțeles și parțial aplicat, aduce cu sine reala posibilitate ca mâine toata familia să nu mai aibă ce mânca. Și atunci, ce poate face adultul pus într-o astfel de situație? Trebuie să aleagă între două rele: posibilitatea unei infectări sau siguranța unei înfometări. De cele mai multe ori, în lipsa unui suport solid, adultul aflat într-o astfel de situație alege să-și riște sănătatea sperând că va putea pune pâine pe masa copiilor.

Măsurile promovate pentru combaterea CODIV 19 nu sunt echitabile. Pentru clasa de mijloc, a sta în casă este provocator însă în niciun caz nu este egal cu pericolul de înfometare. Pentru cei vulnerabili, contactul cu vecinii, rudele, consătenii etc., este obligatoriu pentru a putea crea premisele contractării ”cu ziua”, munca în agricultura sau în construcții (zonele economice cu un număr foarte mare de zilieri) neputând fi făcută ”on-line”. În nici un caz nu susțin ideea ca unele categorii să fie exceptate de la regulile impuse prin ordinele militare, ci am în vedere nevoia ca acești oameni să primească suportul centrat pe nevoile lor astfel încât să fie cât mai puțin dornici să încalce regulile, mânați de nevoia de-a supraviețui. Pachetul de asistență și acompaniere socială pentru grupurile vulnerabile este o nevoie urgentă la care Guvernul trebuie să răspundă imediat. Altfel riscăm anomia sau menținerea focarelor, pentru că oamenii vor încerca să eludeze regulile.

Faptul că, până în acest moment, s-au prezentat măsurile avute în vedere pentru susținerea domeniul economic și bancar este lăudabil. Însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să neglijăm principala resursă pe care o avem, respectiv oamenii. Iar siguranța lor medicală trebuie să fie susținută și de siguranta lor funcțională.

Educație on-line pentru bogați. Oricum ăia amărâți nu veneau!

Dreptul la educație este garantat de Constituție. Ce ne facem însă când, pentru a avea acces la educație, ai nevoie de o tabletă și de conexiune bună la internet?

În ultimele zile am stat de vorbă cu zeci de directori care coordonează școlile pe care noi, cei de la Fundația Agenția Împreună, le sprijim. În medie, cam 30% dintre copiii care sunt înscriși în aceste școli nu pot participa, din varii motive, la cursurile oferite prin sistemul on-line. Principalul motiv invocat este cel economic, și anume că părinții lor nu își pot permite achiziția echipamentelor necesare conectării la platformele electronice. În plus, participarea și performanța copiilor vulnerabili trebuie să fie susținută și de elemente non-cognitive, care sunt destul de limitate în situația de față. Dacă adăugăm și faptul că în educația on-line sprijinul părintelui este fundamental, părinte care, în zonele vulnerabile, nu valorizează el însuși educația așa cum credem mulți dintre noi, rețeta eșecului pare garantată. În atare condiții, este foarte probabil ca acest categorie de copii să aibă parte de un act educațional și mai de slabă calitate decât cel la care au fost expuși până în momentul apariției acestei crize sanitare, lucru care nu poate decât adânci clivajul de dezvoltare. Până în acest moment, guvernanții nu au anunțat nicio măsură care să sprijine accesul la educație al copiilor care provin din medii vulnerabile și nici alte măsuri care să-i ajute să dezvolte competențele necesare în viitoarea viață de adult activ.

Semne bune coronavirusu’ n-aduce

Încetinirea motoarelor economiei românești, generată de măsurile care pot fi cuprinse în sintagma “Stai acasă”, aduce criza economică mai aproape decât ne puteam imagina acum un an. Multe companii mici și mijlocii vor fi serios afectate de ceea ce se întâmplă în aceste zile și este foarte probabil, în condițiile în care aceasta criză sanitară durează suficient de mult, ca parte dintre ele să fie nevoite să-și închidă activitatea în viitorul foarte apropiat. Dacă acest scenariu va fi cel care se va întâmpla, creșterea numărului de persoane vulnerabile pe care România îl are este o certitudine. Investițiile în redresarea economică se vor realiza în detrimentul politicilor care promovează echitatea socială și promovarea incluziunii, pentru simplu motiv că România nu-și va permite să susțină ambele direcții. România nu era în cea mai bună situația macroeconomică nici înainte de pandemie, ceea ce înseamnă că atunci când aceasta va putea fi controlată, economia va gâfâi extrem de serios. Presați de politicile populiste luate în ultimii ani, guvernanții vor fi și mai tentați să nu susțină o distribuire a resurselor echitabilă și vor amâna orice creștere de venit și suport social, alegând să susțină economia cu speranța că, o dată cu creșterea veniturilor bugetare, vor putea reveni la formele actuale de sprijin și la îndeplinirea promisiunilor care vor fi “amânate”. Pe termen scurt există reala posibilitate ca tensiunile venite din zonele afectate de criza economică să poată fi gestionate. Pe termen mediu însă, în condițiile în care revenirea din criza va dura câțiva ani, vom asista la tensiuni sociale mari care, foarte ușor, se pot transforma în anomie. Dacă luăm în calcul și de faptul că, foarte probabil, în contextul pandemiei, regulile europene privind circulația forței de muncă la nivel intracomunitar vor fi chestionate și, pentru o anumită perioadă, libera circulație va fi serios afectată, este foarte probabil ca foarte mulți dintre cei care s-au întors în aceste zile în țară să nu mai poată pleca. Acestă posibilă realitate va genera o presiune suplimentară atât pe piața muncii românească dar, mai ales, pe sistemul de protecție și asistență socială.

Nu în ultimul rând, din punctul meu de vedere, cel mai mare pericol este cel reprezentat de întărirea discursului naționalist și anti-european. Foarte mulți politicieni locali vor încerca să fructifice electoral ceea ce (nu) se întâmplă acum. Așa s-a întâmplat și după Marea Criză din anii 30, așa este foarte probabil să se întâmple și după Corona-Criză. Păturile vulnerabile, care vor fi cele mai afectate, atât de efectele medicale cât mai ales de cele economice, vor fi tentate să susțină astfel de lideri care vor poza în salvatorii și prietenii lor.

Ceea ce este aproape sigur este că România de după aceasta pandemie nu va mai arăta la fel ca cea de la începutul anului 2020. Dacă alegem să adâncim clivajele, cu siguranță bine nu ne va fi. Dacă vom înțelege că societatea românească este una diversă din punct de vedere social și vom pune în practică măsuri echitabile astfel încât fiecare cetățean român să simtă că este protejat și respectat de stat, România va fi mult mai solidară și, implicit, mai puternică.

[1] https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2018.pdf

Articol semnat de Gelu Duminică, doctor în sociologie al Universității din București și cadru didactic asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială. În ultimii 20 de ani a coordonat activitatea Fundației Agenția de dezvoltare comunitară ”Împreună”, fundație care sprijină dezvoltarea celor mai dezavantajate comunități din România, cu un accent pe comunitățile de romi.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services