„De-a lungul studiilor am avut foarte mulți profesori care m-au impresionat în mod particular” – interviu cu Adrian-Vasile Lăzărescu

În cadrul celei de-a cincea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2021, Adrian-Vasile Lăzărescu, absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, a câștigat premiul pentru cea mai bună lucrare de licență în domeniul Științelor Sociale. Lucrarea, intitulată „Activismul studențesc în social media”, a fost coordonată de lect. univ. dr. Camelia Cușnir, cadru didactic la FJSC.

Despre provocările din spatele redactării unei lucrări de licență notabile, cu o temă complexă, interdisciplinară, de actualitate, precum și despre importanța provocărilor și modelelor, ne vorbește chiar Adrian-Vasile Lăzărescu.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a cincea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai bună lucrare de licență în domeniul Științelor Sociale. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Adrian-Vasile Lăzărescu: Câștigarea premiului pentru cea mai bună lucrare de licență a anului 2021 în domeniul științelor sociale a reprezentat o încununare a eforturilor de cercetare depuse de-a lungul anului universitar precedent. Este relevant de precizat că nu eram suficient de încrezător că voi fi câștigătorul acestui premiu, dar nu pentru că nu credeam în potențialul acestei lucrări de a atrage atenția juriului, ci deoarece aveam experiența jurizării de anului trecut, unde au fost înscrise în această competiție lucrări excepționale, care evidențiau efortul intens depus de colegii mai mari. Pentru mine, nominalizarea a fost o reală bucurie personală și un imbold pentru a continua explorarea intersecțiilor dintre activism, social media și reprezentare.

R.: Lucrarea dumneavoastră a fost propusă în cadrul competiției de către conducerea FJSC, la propunerea profesorului coordonator. Care considerați că au fost punctele tari prin care lucrarea a reușit să impresioneze?

A.V.L.: Am fost măgulit să aflu că propunerea doamnei profesor coordonator lect. univ. dr. Camelia Cușnir a fost preluată de către decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, domnul conf. univ. dr. Antonio Momoc, motiv pentru care le mulțumesc pentru onorantul gest. Consider că această lucrare de licență expune câteva perspective asupra felului în care au comunicat pe Facebook în prima jumătate a anului universitar anterior principalele federații naționale studențești – Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Uniunea Studenților din România (USR) și Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR). Cercetarea a avut câteva subcapitolele dedicate impactului pe care l-au avut postările federației, insistând asupra unor aspecte cantitative, dar a vizat și modalitățile enunțiative pe care le-au folosit organizațiile în comunicarea lor în spațiul public mediat.

R.: Lucrarea dvs. de licență, intitulată „Activismul studențesc în social media”, ne permite să înțelegem mai bine felul în care comunică reprezentanții studenților în mediul online, temele lor de interes și impactul pe care comunicarea lor online îl are asupra comunităților care îi urmăresc. Care au fost considerentele pentru alegerea acestei teme?

A.V.L.: Încă de la finalizarea anului II de studii, eram determinat să scriu o lucrare de licență într-un domeniu de care să mă simt apropiat profesional și în care să am minime cunoștințe sau experiențe care să-mi faciliteze documentarea preliminară. În alegerea temei, a avut un impact definitoriu și determinant experiența mea în structurile de reprezentare din facultate și din universitate, dar și implicarea în fenomenul de reprezentare a elevilor din perioada liceului. Pe de altă parte, am considerat că este interesant să descopăr și să analizez care este impactul pe care-l au mesajele adresate de reprezentanții studenților către cei pe care și-au asumat că îi reprezintă și, mai ales, cum formulează mesaje către publicurile lor. În același timp, am vrut să descopăr în ce măsură a fost influențat discursul organizațiilor studențești (care erau și sunt în continuare suficient de cunoscute în spațiul public local și național) de restricțiile sociale impuse de contextul pandemic.

R.: Care au fost discursurile pe care le-ați monitorizat și analizat și ce dificultăți ați întâmpinat?

A.V.L.: Lucrarea de licență viza analizarea postărilor publicate pe Facebook pe o perioadă de 6 luni (între august 2020 și ianuarie 2021 inclusiv) de către cele trei federații naționale studențești anterior amintite. Corpusul cercetării cuprindea peste 350 de postări și aproximativ 90 de pagini de text. Mesajele reprezentau pozițiile federațiilor studențești pe diferite teme de interes pentru cei reprezentanți (gratuitatea și modalitățile de achiziționare ale biletelor de transport feroviar, cadrul legislativ necesar desfășurării orelor în contextul evoluției pandemiei. Printre postările pe care le-am analizat, se numărau discursurile unor oameni politici, unor rectori sau a unor reprezentanți ai studenților care erau revendicativi în legătură cu anumite aspecte sociale. Nu au lipsit din activitatea federațiilor momentele electorale specifice (alegerea în propriile foruri de conducere), invitațiile de participare la evenimente proprii sau organizate de parteneri ori aniversări ale unor momente importante din trecutul mișcării de reprezentare studențești.

Nu am întâmpinat mari dificultăți. Corpusul era ușor accesibil, iar grila de analiză fusese stabilită în detaliu, în temeiul îndrumării atente a doamnei profesor. A fost mai dificil de găsit articole de cercetare care să trateze granița dintre domeniul comunicării și al reprezentării studențești. Cu toate acestea, am evidențiat cum au prezentat, autori din Chile și din România, maniera în care se mobilizează studenții de a protesta folosind mijloacele de comunicare mediată în general și rețelele sociale în particular. Domeniul are o acoperire destul de redusă în literatura de specialitate.

R.: Care sunt principalele instrumente și resurse pe care le-ați utilizat în realizarea tezei de licență?

A.V.L.: Pentru realizarea tezei de licență am folosit, pe lângă resursele clasice utilizate de majoritatea studenților (programe de calcul tabelar, scriere de text, realizare grafice) două programe informatice care au avut o contribuție definitorie la reducerea timpului destinat cercetării și la obținerea unor rezultate relevante pentru obiectivele propuse. Pentru început, am utilizat un site care îmi permitea să extrag câteva date cantitative despre o pagină de Facebook (numărul de postări, ora și ziua din săptămână la care au fost publicate respectivele mesaje, dar și numărul de reacții, aprecieri sau distribuiri), pe baza cărora interpretarea datelor devenea mai facilă. În al doilea rând, am folosit un soft utilizat și la seminarul de Metode și metodologii de cercetare (unde am lucrat tot cu doamna profesor coordonator) care a simplificat munca de cercetare calitativă. Aplicația informatică permitea copierea întregului text al postărilor și asocierea de etichete pentru fiecare secvență de text. Astfel, am putut să evidențiez modalitățile enunțiative din discursul organizațiilor studențești. De asemenea, fiecare aplicație permitea extragerea de statistici detaliate.

R.: Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante concluzii pe care le-a evidențiat lucrarea dvs. cu privire la tema analizată?

A.V.L.: Teza de licență a subliniat anumite tipare de comunicare folosite de federațiile studențești în formularea mesajelor. Am putut remarca, mai ales, ce actori sunt implicați în mesajele lor, care sunt principalii parteneri instituționali alături de care organizează activități pentru studenți și cum a influențat contextul politic (marcat de alegerile locale și parlamentare din 2020) și cel pandemic comunicarea federațiilor studențești. Am remarcat faptul că revendicările sociale, evenimentele și oportunitățile pentru tineri au fost cele mai des abordate în discursul online al federațiilor studențești preferate, deși fiecare federație a particularizat un anumit tip de evenimente. Marcarea festivă a unor zile importante sau celebrarea activității unor organizații membre, teme care apar în discursul celor trei federații pe Facebook, reliefează ancorarea puternică în sfera socială și faptul că federațiile naționale studențești sunt puternic preocupate de creșterea sentimentului de apartenență la comunitate și la un set de valori care alcătuiesc o cultură organizațională solidă.

R.: Ce v-a apropiat de domeniul comunicării? Care sunt acei profesori care v-au marcat în mod deosebit în timpul studiilor și în ce mod au contribuit aceștia la evoluția dumneavoastră profesională și personală?

A.V.L.: Comunicarea este o activitate cotidiană atât de utilizată încât pare că firescul derulării permanente anulează farmecul cercetării amănunțite. De regulile și procesul comunicării am fost atras de mic copil. Îmi aduc aminte că, în grădiniță, îmi propuneam să spun lucruri cât mai interesante pentru a fi ascultat de către colegi și-mi plăcea să mă joc „de-a televizorul”. Ne puneam o cutie în față și imitam diferite emisiuni pe care le urmăream. Dorința de a studia comunicare a venit pe parcursul liceului, când am dorit să studiez despre procesele de comunicare realizate de instituțiile publice și cum fac acestea ca mesajele lor să ajungă la cetățeni, care sunt mecanismele prin care își pot îmbunătăți performanțele comunicative ș.a. De-a lungul studiilor am avut foarte mulți profesori care m-au impresionat în mod particular și datorită cărora am activat temporar în diferite contexte. Deși nu activez pentru moment în domeniul comunicării, unele cadre didactice din Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și-au pus amprenta asupra formării mele și sunt repere în activitatea mea de astăzi. Privind retrospectiv la anii studenției, au un loc particular cursurile de Tehnici de Argumentare (unde erudiția doamnei profesor Daniela Rovența-Frumușani captiva spectaculos audiența), cursurile de Gestiunea crizei (unde soluțiile ingenioase de comunicare ale domnului profesor Valeriu Turcan frapau mințile fragede ale studenților în formare) sau cursurile de Introducere în sistemul mass-media (în care domnul profesor Mihai Coman expunea magistral teoriile efectelor mass-media și schimbările sociale influențate de mass-media). Fără îndoială că și cursurile (și mai ales profesorii care le-au predat) de multimedia, publicitate sau relații publice guvernamentale și-au pus amprenta asupra mea și asupra formării mele, dar mă tem că aș expune conținutul a mai bine de jumătate din planul de învățământ al FJSC.

Îmi sunt și astăzi modele pedagogice profesorii de limba română și matematică din gimnaziu și liceu pentru rigurozitate, adaptarea discursului la publicul țintă (sau calibrarea informației științifice la cunoștințele anterioare ale educabilului, în limbaj pedagogic), concentrarea permanentă pe progresul elevului…

R.: Ați avut un parcurs academic excelent, finalizând cei trei ani de studii cu media 9.78. În plus, ați obținut, în 2019, Premiul I la sesiunea științifică a studenților „Jurnalism și Comunicare – între tradiție și inovație”, precum și alte distincții și premii la diverse competiții în domeniul comunicării, cum ar fi trei ediții consecutive ale PR Arena. De asemenea, ați fost student-senator și student-evaluator ARACIS. Cum ați reușit să îmbinați toate aceste dimensiuni?

A.V.L.: În continuare sunt student evaluator în ARACIS. Premiul din 2019 de la sesiunea științifică a studenților reliefează faptul că încă din anul I eram pasionat de a descoperi tainele cercetării în științele comunicării. Și acea lucrare a fost realizată tot în coordonarea doamnei profesor Camelia Cușnir, cadrul didactic alături de care am făcut primii pași în cercetarea științifică. Întotdeauna am considerat că încununarea unui parcurs academic de succes este realizată de participarea și obținerea de distincții la concursurile din domeniu. A fost o provocare să particip la cât mai multe competiții (mai ales că aproximativ jumătate din perioada studiilor de licență s-a desfășurat sub auspiciile pandemiei), însă acest fapt nu m-a împiedicat să obțin aceste rezultate. Cred că o împărțire eficientă a timpului între studii și odihnă, stabilirea unor obiective clare și organizarea temeinică a sarcinilor de lucru pot fi ajutoare substanțiale în obținerea de premii și distincții.  Experiența reprezentării studenților FJSC în Senatul Universitar a fost una care mi-a oferit contexte de dezvoltare nebănuite, având în vedere că am făcut parte din Marele Juriu al Premiilor Senatului UB, ediția 2020.

R.: În momentul de față urmați cursurile unui program masteral din oferta educațională a Facultății de Administrație și Afaceri a UB. Care a fost motivația alegerii acestui program masteral și a deciziei dumneavoastră de a vă continua studiile în cadrul UB?

A.V.L.: Momentan sunt student în anul I la programul de master „Managementul achizițiilor publice” încadrat în domeniul de studii „Științe administrative” și derulat la Facultatea de Administrație și Afaceri. Am ales acest program pentru că are conturată o profundă perspectivă juridico-economică și îmi facilitează dezvoltarea competențelor pluridisciplinare. Încă din facultate am dorit să extind cunoștințele din domeniul comunicării în zona administrației publice și cred că acest program îmi oferă, dincolo de cursurile interesante la care iau parte, experiența socializării cu studenți care au ocupații/profesii diferite și care provin din medii diferite. Mulți dintre aceștia lucrează în domeniul achizițiilor publice și conturează perspectiva practicianului care consolidează latura teoretică a domeniului. În iunie 2021, programul masteral al FAA a fost cel care m-a convins după o studiere temeinică a ofertei existente, ținând cont de competențele declarate ale programului, de planul de învățământ și de fișele disciplinelor.

R.: După părerea dvs., ce credeți că ar mai putea face Universitatea din București pentru a stimula excelența în domeniul cercetării?

A.V.L.: Având în vedere specificul cercetării mele, care nu a implicat un volum uriaș de resurse, și ținând cont de caracterul comprehensiv al Universității din București, nu am o perspectivă conturată asupra nevoilor de cercetare a studenților din universitate, însă mă raliez celor menționate în planurile strategice ale instituției și ale facultăților, dar și recomandărilor formulate la ultima vizită de evaluare a universității. Potențialul deosebit al studenților UB poate fi stimulat prin creșterea burselor de cercetare, prin promovarea oportunităților internaționale de dezvoltare și prin încurajarea studenților să facă parte din proiecte de cercetare.