Conf. univ. dr. Alina Maria Holban, cadru didactic la Facultatea de Biologie a Universității din București, ne invită, într-un nou episod al seriei Doza UB de Știință, la o discuție extrem de necesară despre riscurile utilizării în exces a antibioticelor și despre abordările moderne în tratarea infecțiilor microbiene.
Una dintre principalele probleme cu care societatea se confruntă în momentul de față este rezistența crescută a microorganismelor la antibiotice. Deși se considera că, odată cu descoperirea antibioticelor, ratele de deces cauzate de infecții vor scădea drastic, microorganismele continuă să se adapteze la orice stimul pe care îl întâlnesc în mediu și să-și crească ratele de rezistență. Ca urmare, după cum au concluzionat cercetătorii, dacă aceste rate de rezistență continuă să crească, până în 2050 nu vor mai exista antibiotice eficiente în tratamentul infecțiilor.
În acest context, echipe importante de cercetători, medici și ingineri caută soluții care să contracareze infecțiile și să elimine utilizarea în exces a antibioticelor.
Episodul cu numărul 12 al seriei Doza UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Arătând că microorganismele sunt cele mai adaptabile și mai numeroase forme de viață de pe planetă, cercetătoarea Alina Maria Holban subliniază încă de la început rolul extrem de benefic al majorității microorganismelor și explică faptul că, printre altele, ele alcătuiesc microbiota normală a oamenilor. Astfel, arată ea, microorganismele benefice participă la procese fără de care creșterea și dezvoltarea armonioasă, precum și dobândirea unei imunități obligatorii pentru viață ar fi imposibile.
În continuare, invitata explică faptul că doar o mică proporție dintre microorganisme pot avea efecte dăunătoare, instalând infecții la om, animale și plante. Mai mult, dintre aceste forme de viață cu potențial patogen, foarte puține sunt strict patogene, inducând infecții în orice context. Majoritatea instalează infecții doar în cazuri particulare, provocate de o situație stresantă din punct de vedere fizic sau neuropsihic, cum ar fi: expunerea la condiții nefavorabile, variațiile bruște de temperatură, o alimentație necorespunzătoare, o cantitate insuficientă de somn, o intervenție chirurgicală, tratamentul cu anumite medicamente etc.
În prezent, printre cele mai rezistente bacterii gram-pozitive, este cunoscutul staphylococcus aureus rezistent la meticilină, care provoacă în primul rând infecții de tract respirator superior, cu grade ridicate de mortalitate și morbiditate mai ales în rândul copiilor. Dintre bacteriile gram-negative, microorganismele cele mai rezistente la antibiotice sunt escherichia coli, klebsiella pneumoniae și pseudomonas aeruginosa, care au un impact deosebit în mediul intraspitalicesc. Totodată, arată invitata seriei Doza UB de Știință, pe lângă bacterii au crescut foarte mult ratele de rezistență la levuri sau drojdii, care pot instala infecții la fel de severe, cum ar fi cele provocate de candida albicans sau candida auris.
Ca urmare a rezistenței crescute a microorganismelor la antibiotice, cercetătorii investighează o serie de strategii care să combată infecțiile și utilizarea tot mai frecventă a antibioticelor. Sunt aduse în discuție mai ales acele metode care nu alterează creșterea sau dezvoltarea microorganismelor, ci virulența lor. După cum explică cercetătoarea Alina Maria Holban, strategiile antimicrobiene actuale vizează trei categorii de factori: biologici, chimici și fizici.
Dintre cei biologici, prezentarea menționează bacteriofagii sau virusurile care parazitează bacteriile, dar nu pot parazita organismele superioare și bacteriile benefice prezente în microbiota normală a indivizilor. O altă abordare biologică vizează utilizarea unor bacterii care să recunoască și să manipuleze alte bacterii, cum ar fi probioticele.
Dintre factorii chimici, prezentarea amintește folosirea unor antibiotice cu rol reatribuit, cum ar fi substanțele care se utilizează în parazitoze și care ar putea fi eficiente și asupra bacteriilor. Tot în această zonă, se analizează diverși factori naturali, precum substanțele extrase din plante și uleiurile volatile cu un efect antimicrobian semnificativ.
Totodată, invitata se referă la utilizarea nanotehnologiei, a nanomaterialelor, care, printre altele, pot conduce la locul infecției anumite substanțe fără a mai altera microorganismele benefice. Tot în această direcție, se studiază și strategii care vizează utilizarea unor molecule provenite chiar de la microorganisme care pot bloca instalarea unor infecții.
Dintre abordările antimicrobiene bazate pe factori fizici, cercetătoarea Alina Maria Holban amintește, printre altele, tratamentele foarte eficiente cu lasere și plasme reci sau la temperatura camerei și la presiune atmosferică.
Mai multe despre microorganismele „bune” și „rele” prezente în mediu, despre efectele nocive ale utilizării în exces a antibioticelor, precum și despre soluțiile care utilizează factori biologici, chimici și fizici în tratarea infecțiilor microbiene sunt disponibile în episodul cu numărul 12 al Dozei UB de Știință, care o are ca invitată pe cercetătoarea Alina Maria Holban.
Alina Maria Holban este conferențiar universitar doctor și cercetător în cadrul Departamentului de Botanică și Microbiologie al Facultății de Biologie a Universității din București. A fost cercetător bursier în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București. Interesele ei predilecte vizează microorganismele și strategiile care utilizează factori biologici, chimici și fizici de tratare a infecțiilor microbiene.
Mai multe detalii despre cercetările și studiile publicate de Alina Maria Holban sunt disponibile aici.
Lansată în octombrie 2021, Doza UB de Știință este un proiect ce propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.
Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.
Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.