fbpx

Echipa ArchaeoSciences#RO a ICUB, implicată în realizarea a trei articole de paleogenetică publicate în revista Science

Echipa ArchaeoSciences#RO a ICUB, implicată în realizarea a trei articole de paleogenetică publicate în revista Science

Pe data de 26 august 2022, în numărul 377 al prestigioasei reviste Science, au fost publicate trei articole de paleogenetică, în care Universitatea din București, prin echipa ArchaeoSciences#RO din cadrul ICUB, a fost implicată:

(1) “The genetic history of the Southern Arc: A bridge between West Asia and Europe”

(2) “Ancient DNA from Mesopotamia suggests distinct pre-pottery and pottery Neolithic migrations into Anatolia”

(3) “A genetic probe into the ancient and medieval history of Southern Europe and West Asia”

Acestea prezintă rezultate privind istoria genetică a unora dintre cele mai vechi civilizații care au apărut și au înflorit în „Arcul de Sud” dintre Europa și Asia, o regiune geografică care se întinde din Caucaz și Levant, de-a lungul Anatoliei și Mării Egee până în Balcani. De-a lungul acestui arc s-au cristalizat și s-au răspândit diverse culturi umane antice. Deși au avut un impact profund asupra civilizației umane în ansamblu, unele dintre ele supraviețuind până în prezent, există încă multe lacune privind cunoașterea lor.

Cercetarea paleogenetică poate aduce noi informații privind modul de viață, răspândirea și limba acestor civilizații, dar necesită cercetări sistematice la scară largă spațio-temporală.

În cadrul celor trei lucrări publicate simultan în revista Science, sunt raportate rezultate de secvențiere a întregului genom, de la 727 de indivizi umani, din perioade diferite (începând din preistorie până în epoca medievală), completând lacune majore în bazele de date de paleogenetică. Studiul a fost condus de David Reich, Iosif Lazaridis și Songül Alpaslan-Roodenberg și de la Universitatea Harvard (USA), alături de Ron Pinhasi de la Universitatea din Viena (Austria), împreună cu alți 202 co-autori, și reprezintă o testare a ipotezelor arheologice, genetice și lingvistice formulate cu privire la această regiune de-a lungul timpului. Ele prezintă o imagine sistematică a istoriilor interconectate ale popoarelor din această regiune, de la originile agriculturii până la epoca medievală târzie.

Patria și răspândirea limbilor anatoliene și indo-europene

Rezultatele genetice despre perioadele Neolitic/Calcolitic și Epoca Bronzului, prezentate în primul articol „The genetic history of the Southern Arc: A bridge between West Asia and Europe”, sugerează că patria familiei de limbi indo-anatolice este Asia de Vest, cu doar unele dispersări secundare de indo-europeni non-anatolieni din zona de stepă. În prima etapă, în urmă cu aproximativ 7.000-5.000 de ani, oamenii cu ascendență genetică din Caucaz s-au mutat spre vest în Anatolia și spre nord în stepă. Este posibil ca unii dintre aceștia să fi vorbit forme ancestrale ale limbilor anatoliene și indo-europene.

Toate limbile indo-europene vorbite pot fi urmărite până la venirea păstorilor de stepă (Yamnaya), cu strămoși vânători-culegători din Caucaz și vânători-culegători estici, care în urmă cu aproximativ 5.000 de ani au inițiat un lanț de migrații în Eurasia, legând Europa din Vest de China și India în Est. Expansiunile lor sudice în Balcani și Grecia și la est peste Caucaz în Armenia au lăsat o amprentă distinctă în ADN-ul oamenilor din epoca bronzului din regiune.

Pe măsură ce se extindeau, descendenții păstorilor Yamnaya s-au amestecat cu populațiile locale. Apariția limbilor greacă, paleo-balcanică și albaneză (indo-europeană) în sud-estul Europei și a limbii armene în vestul Asiei s-a datorat migranților vorbitori de indo-europeană din stepă. În sud-estul Europei, impactul Yamnaya a fost profund. „Găsim în Albania, Bulgaria, Croația, Serbia oameni care apar genetic ca și cum ar fi fost transplantați din stepă”, spune David Reich. Legătura este inconfundabilă și, pe măsură ce timpul a trecut, noii veniți s-au asimilat cu localnicii, lăsând mai mult din moștenirea lor în nordul Peninsulei Balcanice decât în sud, dar având un impact lingvistic pe tot parcursul străbătut de aceștia. Armenia este de asemenea unul dintre puținele locuri în care mulți bărbați sunt încă descendenți direcți pe linia lor paternă din populațiile Yamnaya.

Pentru Anatolia nu a putut fi stabilită legătura dintre stepă și vorbitorii de limbi anatoliene din cauza absenței ascendențelor de vânători-culegători, în contrast cu toate celelalte regiuni în care se vorbeau limbile indo-europene.

„Anatolia a găzduit diverse populații care descindeau atât din vânători-culegători locali, cât și din populațiile estice din Caucaz, Mesopotamia și Levant”, spune Songül Alpaslan-Roodenberg. Oamenii din regiunea Marmara și din sud-estul Anatoliei, din regiunea Mării Negre și a Mării Egee au avut variații ale acelorași genuri de ascendenți. Ascendența europeană sau de stepă a fost absentă până în mileniul I î.Hr. și nici atunci nu a fost profundă.

Absența strămoșilor de stepă în Anatolia sugerează că răspândirea limbilor anatoliene nu poate fi explicată pe baza migrației din stepă, ca toate celelalte limbi indo-europene. „Există ideea că migranții de stepă au intrat în Anatolia fie din Balcani, fie din Caucaz, dar dacă au existat, erau o picătură într-o găleată„.

Spre deosebire de impermeabilitatea surprinzătoare a Anatoliei la migrațiile de stepă, sudul Caucazului a fost afectat de mai multe ori, inclusiv înainte de migrațiile Yamnaya.

Primele societăți agricole și interacțiunile lor

Cea de-a doua lucrare publicată în Science, „Ancient DNA from Mesopotamia suggests distinct pre-pottery and pottery Neolithic migrations into Anatolia”, încearcă să explice cum s-au format cele mai timpurii populații neolitice ale lumii. Articolul prezintă primele date de paleogenetică pentru fermierii din neoliticul pre-ceramic de pe malul Tigrului din nordul Mesopotamiei – atât în estul Turciei, cât și în nordul Irakului – o regiune primordială a originilor agriculturii. De asemenea, studiul de față include primele date ADN de la fermierii preolari din insula Cipru, contemporani cu cea mai timpurie expansiune maritimă a fermierilor din estul Mediteranei. În plus, articolul oferă noi date pentru fermierii neolitici timpurii din Zagros de nord-vest, împreună cu primele date din Armenia. Prin completarea acestor lacune, studiul contribuie la cunoașterea istoriei genetice a acestor societăți complementare cercetărilor arheologice, care au documentat interacțiunile  economice și culturale complexe, ce au lăsat urme materiale vizibile. Rezultatele demonstrează amestecul cu populații pre-neolitice de vânători-culegători din Anatolia, Caucaz și Levant și arată că aceste culturi agricole timpurii au format un continuum de strămoși care reflectă geografia Asiei de Vest. Rezultatele evidențiază, de asemenea, cel puțin două valuri de migrație din inima Semilunii Fertile la primii fermieri din Anatolia.

„Rezultatele genetice oferă sprijin unui scenariu de rețea de contacte pan-regionale între comunitățile agricole timpurii și de schimburi, în special în materie de materii prime exotice, pe distanțe lungi. Ele oferă, de asemenea, noi dovezi că tranziția neolitică a fost un proces complex care nu a avut loc doar într-o regiune centrală, ci și în Anatolia și Orientul Apropiat”, spune Ron Pinhasi.

Așadar, datele ADN, alături de cele de antropologie fizică și arheologie, contribuie la completarea imaginii privind originea primilor fermieri.

Perioada istorică

Cel de-al treilea studiu, „ A genetic probe into the ancient and medieval history of Southern Europe and West Asia”, susține teoria conform căreia vechii „micenieni” ai Greciei pot fi modelați ca un amestec într-un raport de aproximativ 1:10 dintre o populație derivată din stepă asemănătoare Yamnaya și o populație din Marea Egee de „minoici”, dar cu variații necunoscute anterior care clarifică aspectele sociale ale procesului de amestecare a populațiilor.

„Partea genetică miceniană nu era monolitică”, spune Iosif Lazaridis. Ascendența de stepă a fost comună, la niveluri scăzute, la toate clasele sociale. Unii bărbați de elită au avut descendența paternă în populațiile de stepă, dar alții, precum faimosul războinic Griffin de lângă anticul Pylo, nu. Trebuie să ne imaginăm migranții de stepă ca pe un element al populației care s-a integrat, atât social, cât și genetic, în societățile din Marea Egee, și nu ca un popor aparte care i-a dominat.

Rezultatele acestui studiu ne arată, de asemenea, că ascendența oamenilor care au trăit în jurul Romei în perioada imperială a fost aproape identică cu cea a indivizilor romani/bizantini din Anatolia, în timp ce italienii înainte de perioada imperială aveau o distribuție foarte diferită. Acest lucru sugerează că Imperiul Roman, atât în partea de vest cu durată mai scurtă de viață, cât și în partea de est, bizantină, centrată pe Anatolia, a avut o populație diversă, dar similară, care provine într-o măsură substanțială din populații pre-imperiale anatoliene.

Această descoperire este un alt exemplu al modului în care rezultatele arheogenetice pot furniza informații care nu pot fi obținute din alte surse și care sunt esențiale pentru înțelegerea istoriei speciei noastre, chiar și în cazul perioadelor istorice bine documentate.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services
X
X
X
X