Epidemiile în culturile lumii | Śītalā, zeița variolei sau „cea care răcorește” – Cătălina Pavel

Epidemiile în culturile lumii | Śītalā, zeița variolei sau „cea care răcorește” – Cătălina Pavel


Cu trupul deschis la culoare, călare pe un măgar,

iar în cele două mâini o mătură și un vas plin,

stropești apa nemuririi din vasul cel plin cu o mătură

pentru a ușura febra    

Goală, cu un coș pentru grâne pe cap,

corpul tău încărcat cu aur și nestemate, și având trei ochi,

Tu ești cea care domolește febra groaznică a pustulelor,

Śītalā, pe tine te slăvesc![1]

Swami Nirmalānanda

Pentru indieni, credința în fatalitate, în existența unei forțe superioare care influențează toate sferele existenței umane, a determinat ca multe dintre soluțiile propuse de știința modernă să fie respinse din start. Din acest capitol nu face excepție nici felul în care aceștia priveau bolile sau politicile de sănătate publică. Boala era văzută ca o perturbare a echilibrului, o stare de haos rezultată de cele mai multe ori dintr-un comportament necorespunzător și, drept urmare, din furia zeilor care trebuiau să fie îmbunați prin aducerea de ofrande. Doar așa se putea ajunge din nou la o stare de comfort, de echilibru (svasthya).

Bhāvamishra, un medic din Benarasul secolului al XVI-lea, insista asupra inutilității științei medicale în privința răspândirii variolei, o boală contagioasă care a făcut ravagii în India în nenumărate rânduri. Acesta pretindea că vindecarea este posibilă doar printr-o devoțiune fermă în Śītalā, zeița variolei[2]:

O, zeiță Śītalā, tu ești singura care îl poate vindeca pe cel care suferă de febră, cu un corp care miroase a boală și care este pe cale să își piardă vederea pentru totdeauna. O, zeiță Shītalā, fără îndoială că tu ești vindecătoarea tuturor durerilor care se nasc în corpul omenesc, tu ești cea care revarsă nectarul divin asupra celui care suferă din cauza erupțiilor. Nicio mantră și niciun medicament nu ar aduce vreo alinare omului care suferă din cauza bolilor, nicio altă zeiță nu ar putea să vindece așa cum o faci tu.[3]

Śītalā este adesea reprezentată ca fiind cea care răspândește germenii, dar și cea care poate aduce vindecarea. Se credea că victimele variolei sunt de fapt posedate de această zeiță. Diverse reportaje din perioada colonială povestesc despre slujitorii acestei zeițe din estul Indiei care, înfricoșați de furia ei, au refuzat să fie vaccinați și au preferat să primească boala, convinși fiind că în acest fel vor fi pe placul acesteia și vor fi salvați.[4]

În India, variola și, implicit, zeificarea acestei boli, au ocupat un rol important în panteonul hindus, mai ales în timpul dominației britanice când a făcut ravagii în tot subcontinentul. Zeița Śītalā mai era denumită “cea care răcorește”, făcându-se aluzie la faptul că putea să reducă febra și senzațiile de arsură. Era adorată și temută în toate colțurile țării, iar slujitorii ei i-au construit temple și alte lăcașe de cult în speranța că vor putea să obțină bunăvoința acesteia.[5] Cu toate că întrunirile religioase erau interzise și britanicii au încercat de nenumărate ori să îi convingă pe localnici să le oprească pentru că puteau duce la o răspândire mult mai rapidă a bolii, aceștia nu doar că nu puteau fi înduplecați, dar credeau că orice soluție venită din partea britanicilor era împotriva practicilor și credințelor lor religioase. Ba mai mult decât atât, considerau că aceștia aveau în plan o decimare a populatiei și a tradițiilor și religiei lor.

Un medic american scria la 1882 despre condițiile de igienă inexistente la acea vreme în cadrul pelerinajelor:

Este imposibil ca India să dobândească condiții adecvate de igienă în timp util, ori să îi determine pe ai săi pelerini să ia la cunoștință regulile de igienă și de curățenie pe care trebuie să le respecte; ar trebui ca pentru fiecare pelerin să fie alocați doi soldați. Nici cea mai sălbatică imaginație nu ar exagera cu nimic mizeria Indiei și a Egiptului, a pelerinilor hinduși și mahomedani. Atât timp cât pelerinajele continuă, Europa va fi în pericol.[6]

În Bengal, această zeiță era reprezentată de o femeie călare pe un măgar, cu o mătură într-o mână (pentru a curăța germenii bolii sau pentru a-i înlătura pe necredincioși), un vas cu apă în cealaltă (pentru a le ușura febra bolnavilor) și îmbrăcată în haine roșii.[7] Cultul acesteia apare, de altfel, și în alte spații culturale precum Bangladesh, China sau Japonia.

Alte reprezentări ale zeiței o arată ca având patru brațe, unul în care duce un vas cu apă din Gange, în altul poartă o mătură din argint, în al treilea un coș din nuiele care era folosit pentru curățarea grânelor, iar în al patrulea braț poartă un alt bol. Śītalā poate fi privită în același timp ca un simbol al naturii care este capabilă să răspândească germeni, dar și ca o reprezentare a puterii regeneratoare a acesteia.

Iar pentru că în panteonul hindus o zeitate nu este niciodată singură, se spune că Brahma i-a dăruit și un partener născut din sudoarea lui: Jvarasura, demonul febrei. În afară de acesta, aproape fiecare boală apare zeificată. Îi avem, astfel, pe Oladevi, zeița holerei, Ghentu-debata, zeul bolilor de piele, Raktabati, zeița bolilor infecțioase din sânge, etc.[8]

Pe de altă parte, antropologul italian Fabrizio M. Ferrari precizează că această zeiță nu ar trebui să fie înțeleasă ca o reprezentare a unei boli, ci ca o entitate capabilă să o vindece pe victima acesteia[9]. Potrivit studiilor întreprinse de acesta în Bengal, localnicii credeau că febra sau alte boli precum variola există deja în corpul uman într-o stare inactivă, iar Śītalā nu face altceva decât să le controleze și să mențină un echilibru așa încât persoana respectivă să nu se îmbolnăvească. Avem de-a face, prin urmare, cu aceeași teorie a apariției unei boli în urma unui dezechilibru în corp. De altfel, aceasta este și ideea de bază pe care este fondată Ayurveda, “știința vieții” în tradiția indiană.

O altă descoperire interesantă realizată de Ferrari este felul în care se realiza inoculația, adică introducerea în organism a unor germeni patogeni cu o virulență atenuată. Înainte de descoperirea vaccinului pentru tratarea variolei, dar chiar și după aceea, indienii practicau inoculația tot ca o formă de adorare a zeiței Śītalā. Ritualul, efectuat de membri ai castelor inferioare consta în îmbolnăvirea unei persoane sănătoase prin contactul cu o persoană bolnavă, în speranța că va dobândi astfel imunitatea. De asemenea, se recitau mantre care aveau ca scop invitarea zeiței în corpul persoanei sănătoase. Odată ce respectiva persoană se îmbolnăvea și avea febră, victima devenea zeița însăși, i se oferea apă rece, mâncare rece și se aștepta vindecarea. Între timp, în afara camerei respective, femeile obișnuiau să deseneze anumite forme colorate (alpanas) care se realizau doar cu ocazia unor festivaluri sau ceremonii importante, iar ceilalți participanți recitau povești despre zeiță sau chiar obișnuiau să organizeze reprezentații muzicale în cinstea ei.[10]

Cu toate că Śītalā este specifică părții de nord-est a Indiei, ea apare reprezentată și în sud, sub denumirea de Vasoorimala, zeița bolii sau a variolei. Potrivit mitologiei, Vasoorimala este, de fapt, Manodhari, soția lui Dharikasura. Atunci când zeița Kali a venit să îl ucidă pe acesta, Manodhari a început să îi ofere ofrande lui Shiva (partenerul lui Kali) pentru a-i salva viata soțului său. Shiva i-a dăruit în schimb stropi de sudoare (febră) pe care putea să îi răspândească printre oameni atunci când dorea să obțină adorația lor. La întoarcere, Manodhari s-a întâlnit cu zeița Kali care venea ținând în mână capul soțului ei, demonul Dharikasura. Furioasă, a început să arunce asupra lui Kali stropii de sudoare pe care îi putea folosi drept armă, astfel că aceasta din urmă s-a îmbolnăvit de variolă. Shiva a fost astfel nevoit să creeze un nou zeu, Khandakarnan, pentru a o vindeca pe Kali de febră și variolă. Drept răzbunare, zeița i-a cerut acestuia să i-o aducă pe Manodhari, iar când aceasta s-a aflat în fața ei, i-a retezat mâinile și picioarele și a făcut-o să orbească (victima variolei își pierdea adesea vederea). De aceea, în sudul Indiei încă se mai practică cultul acestei zeițe, iar localnicii cred că persoanele se îmbolnăvesc de variolă din ordinele zeiței Kali care îi poruncește Vasoorimalei (Manodhari) să arunce peste oameni cu acei stropi de sudoare primiți de la zeul Shiva. Iar unul dintre cele mai interesante feluri în care zeița Vasoorimala este adorată în sud este prin intermediul Theyyam-urilor, ritualuri religioase care îmbină dansuri, mantre, cântece, măști, elemente animiste precum adorarea focului și a apei, dar și ritualuri specifice hinduismului.

[1] Ralph W. Nicholas, The Goddess Sitala and Epidemic Smallpox in Bengal, Journal of Asian Studies, vol. XLI, no.1, 1981, p. 21.

[2] Fabrizio M. Ferrari, Religion, Devotion and Medicine in North India: The Healing Power of Sitala. Bloomsbury Academic, 2015, p. XXII.

[3] Ibidem, p. 143.

[4] Ibidem, p. XIX.

[5] Dominique Buchillet, Epidemic Diseases in the Past: History, Philosophy and Religious Thought in Encyclopedia of Infectious Diseases: Modern Methodologies, p. 520.

[6] William G. Eggleston, Oriental Pilgrimages and Cholera, The North American Review, Vol. 155, No. 428, p.128.

[7] Ferrari, op.cit., p.1.

[8] Ibidem, p.26.

[9] Fabrizio M. Ferrari, Old Rituals for New Threats: Possession and Healing in the Cult of Sitala, p. 146.

[10] Ibidem, pp.156-158.

Articol semnat de Cătălina Pavel, absolventă a specializării arabă-hindi a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a UB.

Bibliografie:

Dominique Buchillet, Epidemic Diseases in the Past: History, Philosophy and Religious Thought, Encyclopedia of Infectious Diseases: Modern Methodologies.

Fabrizio M. Ferrari, Religion, Devotion and Medicine in North India: The Healing Power of Sitala. Bloomsbury Academic, 2015.

Fabrizio M. Ferrari, Old Rituals for New Threats: Possession and Healing in the Cult of Sitala

Ralph W. Nicholas, The Goddess Sitala and Epidemic Smallpox in Bengal, Journal of Asian Studies, vol. XLI, no.1, 1981.

William G. Eggleston, Oriental Pilgrimages and Cholera, The North American Review, Vol. 155, No. 428.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services