Epidemiile în istorie | Marea epidemie din epoca Antoninilor. Măsuri imperiale în timpul epidemiei – Florica Bohîlțea Mihuț

Epidemiile în istorie | Marea epidemie din epoca Antoninilor. Măsuri imperiale în timpul epidemiei – Florica Bohîlțea Mihuț


De bună seamă, un aspect deseori urmărit de evaluatorii unei perioade de criză (inclusiv a uneia datorată motivelor medicale) este cel legat de capacitatea liderilor politici de a gestiona eficient bunul mers al vieții locuitorilor acelui stat. Pentru analiza unor epoci îndepărtate, însă, asemenea intenție depinde de numărul informațiilor și, nu în ultimul rând ca importanță, de natura surselor folosite. Alături de evidențele arheologice și epigrafice, atâtea câte ne-au parvenit prin cercetare sistematică sau hazard, sunt de luat în seamă sursele scrise, unde calitatea documentării pentru elaborarea lor se amestecă cu subiectivismul propriu al autorilor antici.

Maladia izbucnită după întoarcerea militarilor lui Lucius Verus din Orient a generat foarte probabil mari provocări pentru împăratul Marcus Aurelius, pe fondul complicării situației militare de la frontierele danubiene. Când devenise evident că pierderile de vieți omenești necesită măsuri speciale, împăratul s-a preocupat deopotrivă de umplerea golurilor în trupele militare și de înmormântarea celor răpuși de boală, acordând sprijinul pe care-l putea oferi de la înălțimea postului pe care-l ocupa. Cum nevoia de trupe era mare din pricina pericolului germanicilor, suspendă lăsarea la vatră între anii 167-168 și 177-178 și ordonă noi înrolări militare (apelând în mod neobișnuit la pirați și mercenari străini, SHA, Vita Marci, 21). Un nou bazin de recrutare este pregătit prin eliberarea sclavilor și mobilizarea gladiatorilor.

Calitatea vieții interne rămâne una dintre axele de acțiune ale împăratului. Propunerea lui Marcus Aurelius (oratio principis), făcută Senatului cu recomandarea votării și care privea succesiunea bunurilor materiale unei familii, lărgește dreptul copiilor (inclusiv al celor nelegitimi) de a-și moșteni mamele (Senatus consultum Orfitianum, Gaius, Dig. 38, 17, 9; tit. Ulpiani, 26, 7). Interesul pentru pentru menținerea unei bune funcționări a autorității la nivelul familiilor de cetățeni și pentru supravegherea minorilor îl determină să instituie un pretor special (praetor tutelaris) și să revigoreze vechile legi despre curatelă, completându-le (SHA, Vita Marci, 10). În ultimii trei ani de domnie, după vizita în Grecia, se reîntoarce la Roma unde zăbovește un timp înainte de a se întoarce pe frontul danubian. Pe lângă donațiile făcute, în logica mărinimiei imperiale cu care poporul se obișnuise deja, dar și constatând situația grea a locuitorilor, decide să ușureze povara fiscală a romanilor și – precum făcuse cândva Hadrian la venirea sa la putere – arde registrele cu evidența datoriilor (Cassius Dio, 71, 27).

Este greu de spus câte dintre aceste decizii se datorau punctual faptului că statul său era bântuit de maladie. Dar destul de probabil că din pricina acesteia din urmă și cu gândul la noile campanii militare, Marcus Aurelius dorește să restabilească acea comuniune cu zeii – pax deorum – și reface sărbătorile tradiționale. Măsurile de reglementare a înmormântărilor sunt cu certitudine determinate de numărul mare a celor răpuși de flagel (SHA, Vita Marci, 13). Poate nu este tocmai întâmplător faptul că, printre divinitățile care sunt în mod recurent reprezentate în iconografia numismatică a lui Marcus Aurelius, un loc aparte îl ocupă Salus Publica. Însărcinată cu însănătoșirea corpului civic și onorată la fiecare început de an cu prilejul reînnoirii puterii imperiale, zeița Salus este prezentă pe reversul monedelor lui Marcus Aurelius și în vremea când era doar desemnat drept candidat la purpura imperială (pe emisiunile de tip dupondius între 153-154), și în primii ani mai liniștiți ai perioadei când a devenit împărat (pe aureii emiși în 162 și 164). În mod mai frecvent decât în epoca predecesorilor antonini ai împăratului filozof, Salus apare pe seriile monetare emise atât în monetăria aflată în custodia senatorială, cât și în atelierele imperiale – în anii 169, 170, 171 și anual în perioada 177-179, când maladia face ravagii și, respectiv, revine în împeriu.

Aureus, Roma, 162 (RIC III, 56)

Spre deosebire de tatăl său, Commodus este prezentat aproape unanim de către autorii antici drept un ”nerușinat”, ”lacom”, ”nedrept”, ”neglijent în afacerile statutului”, motiv pentru care prețurile cresc, dar nu din lipsă de produse, ci din pricina corupției (SHA, Vita Commod., 1-14). Acest neobrăzat ”ucide din plăcere” (ibidem, 15), deși, este ”un mare fricos” (Cassius Dio, 72, 13), nu-și respectă câtuși de puțin supușii, iar pe senatori îi umilește și-i dă pierzării (ibidem, 72, 21). Când a reizbucnit molima în ultimii ani ai domniei sale, Commodus, ascultând sfatul medicilor personali, părăsește capitala și se stabilește la Laurentum, la adăpostul umbrei laurilor într-o zonă cu aer sănătos. În vremea asta, ”cei rămași în Roma încercau să scape de aerul otrăvit ungându-se cu uleiuri parfumate, pentru ca, dacă era să fie atacați de otrava din aer și aceasta le pătrundea prin nări, ea să poată fi neutralizată de miros. Cu toate acestea, boala a bântuit multă vreme, iar mulți oameni ca și multe animale domestice au pierit” (Herodian, Hist., I, 12, 2). Pe când foametea se instalase în oraș, din pricina lui Cleander – fost libert imperial, ajuns prefect al aprovizionării, care instrumentase înadins stocarea alimentelor urmărind prin speculă să dobândească multe câștiguri – cavaleria înarmată este trimisă din ordinul împăratului împotriva celor care se adunaseră să ceară pedepsirea prefectului profitor (ibidem, 5-8).

Nici urmă de intenție pentru a soluționa crizele imediate ale epidemiei, nici de vreun semn de compasiune pentru supuși! Și pentru ca opoziția caracterului celor doi să fie și mai mare, aflăm despre uciderea împăratului gladiator și condamnarea lui la uitare în anul 192. Pierderea lui Marcus Aurelius este deplânsă, însă, iar finalul vieții sale – demn de amintirea posterității: ”în a 6-a zi (de boală, n. n.), și-a chemat prietenii și, râzând de lucrurile omenești și disprețuind moartea, le-a spus «de ce mă plângeți și nu vă gândiți mai degrabă la molimă și la faptul că moartea e comună tuturor?» (…) În a șaptea zi, simțindu-se din ce în ce mai rău, n-a stat de vorbă decât cu fiul său, foarte puțin, ca să nu-i transmită boala” (SHA, Vita Marci, 28).

Articol semnat de conf. univ. dr. Florica Bohîlțea Mihuț, cadru didactic al Facultății de Istorie a UB.

Bibliografie:

Bagnall, Roger S., ”P. Oxy.4527 and the Antonine Plague in Egypt: Death or Flight”, în Journal of Roman Archaeology, 13, 2000, pp. 288-292;

Billault Alain, «Une biographie singulière: Alexandre ou le faux prophète de Lucien», în Revue des Études Grecques, tome 123, fascicule 2, Juillet-décembre 2010. pp. 623-639;

Duncan-Jones, Richard P., ”The Impact of the Antonine Plague”, Journal of Roman Archaeology, 9, 1996, pp. 108–36;

Idem,”The Antonine Plague Revisited”,  Arctos 52 , 2018, pp. 41–72;

Littman, R. J. și M. L. Littman, ”Galen and the Antonine Plague”, în The American Journal of Philology, Vol. 94, No. 3 (Autumn), 1973, pp. 243-255;

Malanima, Paolo, ”Energy consumption in the Roman world”, in W. V. Harris (ed.), The Ancient Mediterranean Environment between Science and History, Leiden-Boston, Brill, The Trustees of Columbia University in the City of New York, 2013, pp. 13–29;

Rossignol, Benoît, La peste antonine (166 ap. J.-C.), 2000, pp.31-37, accesat pe halshs-00125356, 26.03.2020.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services