Fizica, între inovație, creativitate și rigoare academică – interviu cu conf. univ. dr. George Alexandru Nemneș

Fizica, între inovație, creativitate și rigoare academică – interviu cu conf. univ. dr. George Alexandru Nemneș


Conferențiar în cadrul Facultății de Fizică a Universității din București, George Alexandru Nemneș a ales să urmeze studiile universitare atât în România, la Universitatea din București, cât și în Germania. Alexandru Nemneș a publicat numeroase articole de specialitate, a coordornat proiecte și, prin studiile sale, a contribuit activ la crearea de noi cercetări în domeniu. De asemenea, participat la conferințe și workshop-uri în mari centre universitare. Printre acestea se numără orașe precum Strasbourg, San Francisco sau Reykjavik.
În cadrul primei Gale a Premiilor Senatului Universității din București, conf. univ. dr. George Alexandru Nemneș a primit distincția pentru Cel mai prestigios articol din domeniul Științe exacte și inginerie. Despre munca din spatele unor proiecte de succes, dar și despre provocările din viața unui fizician ne va vorbi chiar conf. univ. dr. George Alexandru Nemneș.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
George Alexandru Nemneș: Am considerat, în primul rând, că este o oportunitate de a mediatiza rezultatele științifice obținute în cadrul proiectului PERPHECT, în cadrul căruia s-au dezvoltat celule solare „perovskitice” de înaltă performanță. De asemenea, a contat și încurajarea de a participa pe care mi-a adresat-o conf. univ. dr. Petrică Cristea, director al Departamentului de Electricitate, Fizica Solidului și Biofizică din cadrul Facultății de Fizică.
R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
G.A.N.: Este un premiu care mă onorează și care vine după 20 ani de la Premiile I obținute la Olimpiadele Naționale de Fizică (1997 și 1998). Pentru mine reprezintă o încununare a rezultatelor științifice și îmi aduce o mulțumire aparte, fiind legat de cercetările recente privind celulele solare perovskitice. De asemenea, în ceea ce privește suportul financiar acordat cu ocazia acestui premiu, am decis ca acesta să fie utilizat pentru dotarea laboratoarelor, îndeosebi pentru cursurile de TIC (Tehnologia Informației și Calculatoarelor).
R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
G.A.N.: O sugestie pentru susținerea cercetarii de excelență ar putea fi dezvoltarea pe mai departe a demersurilor deja întreprinse în Universitate, prin stabilirea unui cadru pentru o mai bună colaborare a cadrelor didactice și de cercetare din Universitate în vederea inițierii și implementării unor proiecte multidisciplinare. În prezent, multe dintre temele de cercetare de vârf, spre exemplu în cadrul științelor exacte, implică deopotrivă fizică, chimie, biologie, matematică/informatică etc. Astfel, s-ar putea coagula la nivelul Universității din București echipe de cercetare de înaltă performanță, având în componență membri cu diferite specializari și cu rezultate deosebite, ceea ce va crește cu siguranță rata de succes în competițiile naționale și, mai ales, internaționale.
R.: Cum ați descrie, în câteva cuvinte, domeniul dumneavoastră de cercetare și importanța lui în spațiul românesc?
G.A.N.: În prezent, activitatea mea de cercetare cuprinde o tematică mai largă ce include aplicații de nanoelectronică, investigarea de noi materiale, iar mai recent, descrierea modului de funcționare și optimizarea celulelor solare perovskitice. Rezumându-mă la rezultatele științifice obținute în cadrul proiectului PERPHECT, unde aș dori să menționez în mod deosebit colaborarea cu grupurile de cercetare coordonate domnul profesor Andrei Manolescu de la Universitatea din Reykjavik și de doamna CS. I Ioana Pintilie de la Institutul Național pentru Fizica Materialelor, pot afirma că importanța celulelor  fotovoltaice este una deosebită atât pe plan intern, cât și internațional, fiind o tehnologie ce utilizează una dintre sursele de energie regenerabile. În cadrul proiectului PERPHECT, unde am activat în calitate de persoană cheie, au fost stabilite eficiente record (absolut) pentru România în domeniul fotovoltaicelor, de peste 15%. Astfel, pe plan național avem satisfacția de a pune primele „cărămizi” în cadrul acestei tehnologii emergente, despre care premisele actuale indică o dezvoltare interesantă, celulele solare perovskitice fiind deja candidați importanți în raport cu tehnologia standard pe bază de siliciu.
R.: Pentru a vă forma ca profesor și cercetător ați ales ca studiile dumneavostră să fie făcute atât în țară, cât și în străinătate, mai exact în Germania. Spuneți-ne care au fost diferențele majore între cele două centre universitate și cum v-a ajutat în formarea dumneavoastră profesională această alegere de a studia într-o altă țară.
G.A.N.:  Am petrecut mai mult de 7 ani în Germania, la Universitatea Tehnică Brandenburg și la Universitatea Tehnică Chemnitz, unde am efectuat o parte dintre studiile de licență și doctoratul. Cunoștințele dobândite, îndeosebi în cadrul fizicii computaționale, mi-au permis ca după revenirea din țară să dezvolt pe mai departe temele de cercetare desfășurate în Germania. Astfel, prin proiectele de reintegrare și de cercetare postdoctorală desfășurate la Facultatea de Fizică, am pus bazele unui cluster de calcul ceea ce a avut o importanță deosebită în dezvoltarea științifică ulterioară. Mi-am dorit întotdeauna să lucrez în mediul academic din Romania și consider că, odată cu diminuarea diferențelor de infrastructură între centrele din țară și cele din străinătate din ultimii ani, putem fi cu adevărat competitivi pe plan internațional.
R.: Pe lângă statutul de cercetător, coordonator de proiecte, sunteți conferențiar universitar în cadrul Facultății de Fizică, începând cu anul 2016. Ce vi se pare mai dificil: să faceți cercetare sau să predați?
 G.A.N.: În primul rând, consider că activitatea de predare este indisolubil legată de activitatea de cercetare, iar aceasta din urmă presupune îmbinarea unei capacități creative cu rigoarea științifică. Pentru mine, Fizica reprezintă de mulți ani o preocupare dincolo de un simplu job, astfel încât nu pot spune că resimt o dificultate în a face cercetare sau a preda chiar dacă, desigur, atât proiectele de cercetare, cât și activitatea didactică presupun o complexitate ridicată. Astfel, pornind de la activitatea de cercetare, în egală măsură îmi face plăcere să transmit mai departe aceste noi informații studenților.
R.: Spuneți-ne dacă, având în vedere faptul că aveți o experiență vastă în domeniu și ați publicat foarte multe articole de specialitate, vă încurajați studenții să facă cercetare, să scrie articole și să rămână în acest domeniu.
G.A.N.: Desigur, pentru cei care doresc să urmeze o carieră academică, activitatea de cercetare trebuie să fie o prioritate. Eu îmi încurajez studenții să opteze pentru cercetare, expunând faptul că este o activitate care poate oferi satisfacții profesionale deosebite. În acest sens, sprijin studenții la licență și masterat să finalizeze studiile, pe cât posibil, cu câte o lucrare ISI.
R.: Articolul  Dynamic electrical behavior of halide perovskite based solar cells s-a bucurat de o receptare foarte bună în domeniu, mai ales datorită faptului că ne aflăm într-o zonă care a cunoscut, în ultimii ani, o ascensiune. Spuneți-ne câteva cuvinte despre acest articol, despre noutatea cercetării și chiar despre eventualele dificultăți pe care le-ați întâmpinat.
G.A.N.: Articolul introduce un model care descrie pentru prima dată, în detaliu, comportamentul dinamic al celulelor solare perovskitice, care au demonstrat eficiențe de conversie fotovoltaică remarcabile, ajungând la valori comparabile cu tehnologia standard pe bază de siliciu în numai 3-4 ani, însă la costuri de procesare mult reduse. Modelul propus unifică tipurile de histerezis dinamic (normal și inversat) observate experimental. Desigur, concurența în domeniu este la cote ridicate, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, având în vedere acest nou material care suscită mult interes, ceea ce creează dificultăți în ceea ce privește accesul la granturi și publicarea rezultatelor. Cu toate acestea, împreună cu echipa am depășit astfel de impedimente, iar rezultatele curente ne dau încredere că impactul acestor studii va fi în creștere și pe viitor.
R.: Limba engleză este limba internațională a științei și a cercetării. Cât de important este, pentru vizibilitatea unui cercetător, să publice în limba engleză? Există și alte considerente pentru a publica în alte limbi de circulație internațională?
G.A.N.: Limba engleză este esențială în activitatea științifică de performanță, mai ales în cadrul științelor exacte, fiind utilizată de majoritatea revistelor. Cursurile și seminariile în limba engleză sunt absolut bine-venite în acest context, întrucât ajută la formarea limbajului specific, prin însușirea termenilor utilizați în literatura de specialitate, precum și pe mai departe la redactarea articolelor științifice.
R.:  Vă mulțumim pentru răspunsurile date și vă dorim mult succes în activitatea didactică și în proiectele și cercetările următoare!

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.