„FOTOGEOGRAFICA este apreciată ca un adevărat ambasador cultural și al turismului românesc” – interviu cu prof. univ. dr. habil. Cristian Iojă

Senatul Universității din București a acordat premiul pentru cea mai bună inițiativă civică la categoria Științele Vieții și Pământului proiectului studențesc FOTOGEOGRAFICA, coordonat de Casa de Cultură a Studenților din București, având între partenerii tradiționali Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București.

Inițiativa civică propune un concurs anual de fotografie destinat tinerilor, orientat pe două secțiuni majore: Patrimoniu Natural și Patrimoniu Cultural. Din anul 1997, concursul a angajat peste 7000 de concurenți, a premiat 200 tineri, a expus 20 000 de fotografii, a avut 175 000 de vizitatori și a presupus publicarea a 16 albume foto și a unui CD. Au fost editate 14 albume foto cu o mare relevanță pentru înțelegerea geografiei locurilor: Misterele Olteniei de sub Munte, Plaiurile Vrancei, Enigmele Buzăului, Ţinutul Neamţului, Din tainele Bucovinei, Haţeg – ţinutul dinozaurilor, Din lumea Banatului, Pădurea Craiului – țara dintre Crişuri, Ținutul Vulcanilor – izvor de civilizație, Descoperirea Naturii în Gorjul Montan, Dobrogea la răscrucea timpurilor, Transilvania – inima României, Civilizația Mărginimii și Ținutul Pădurenilor – inima de fier a Daciei străbune. Concursul este acompaniat de prezentări științifice ale unor teme de actualitate, în decursul celor 25 de ediții fiind expuse peste 160 de prezentări, cu o participare de peste 18000 de persoane la serile Fotogeografica.

Despre parteneriatul dintre Facultatea de Geografie a UB și Casa de Cultură a Studenților din București, semnificațiile civice ale evenimentelor derulate în cadrul programului de-a lungul anilor și importanța premiului acordat de Senatul Universității din București am discutat cu prof. univ. dr. habil. Cristian Iojă, cadru didactic la Facultatea de Geografie, direct implicat în proiect.

Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră, din ipostaza de partener „de cursă lungă”, obținerea acestui premiu, în cadrul celei de-a V-a ediții a Premiilor Senatului?

Cristian Iojă: Într-o Românie în rapidă schimbare, multe începuturi sfârșesc repede, fie că sunt firme, politici, proiecte, mai mari sau mai mici. De aceea, un fenomen cultural-educativ care împlinește 25 de ani capătă valoare de tradiție și ne dă sentimentul de durabilitate, mai ales că este opera unei generații noi – studenți, elevi, tineri fără vârstă.

Începută ca o inițiativă a unui grup de studenți de la Facultatea de Geografie, Universitatea din București, „Fotogeografica” a ajuns, iată, la o vârstă jubiliară – 25 de ani. Încă de la început, cei care au contribuit la acest demers și, în special, coordonatorul proiectului, domnul Paul Bordaș, și-au propus în cadrul proiectului să aducă la lumină prin arta fotografică vastul patrimoniu natural și cultura al României. Este un merit și în același timp o recunoaștere a acestui curent creator. Ca partener, Facultatea de Geografie s-a alăturat entuziasmului domnul Paul Bordaș, care este principalul regizor al acestui fenomen cultural. Mai departe, vorbesc rezultatele.

R.: Povestiți-ne în ce au constat în mod concret proiectele desfășurate în perioada 1997-2021 și ce dificultăți ați întâmpinat în timpul pandemiei?

C.I.: În paralel cu manifestarea competițională, au fost realizate prezentări și dezbateri cu tematici specifice artei fotografice, științei și sporturilor extreme, susținute de importante personalități în domeniu. Din cadrul acestor evenimente, au fost lansate numeroase proiecte și acțiuni, le exemplificăm aici, „Ecostud, dezbateri publice privind conștientizarea problemelor de mediu” și „Programul de promovare a patrimoniului natural și cultural al României prin intermediul studenților”, denumit ulterior România Student Tour. Amintim și câteva dintre dezbaterile publice de mare rezonanță, „Seismele-impact asupra societăţii umane”, „Turismul şi ecoturismul”, „Prevenirea şi managementul calamităţilor natural”, „Fondul forestier al României”, „Fondul cinegetic al României”, „Managementul deşeurilor”, „Schimbările climatic”, „Dezvoltarea durabilă a României”, „Resursele de apă ale României – România între deșertificare şi inundații catastrofale”, „Resursele energetice ale României” și „Transporturile şi mediul”.

În anul 2020, constrânși de starea de urgență decretată în România, în contextul determinat de restricțiile impuse de pandemie, s-a găsit o soluție inedită: lucrările Salonului Național de Fotografie Fotogeografica au putut fi vizionate doar în vitrinele Foaierului Media al Teatrului Național „I.L. Caragiale”, din exterior. Premierea și tot programul cultural complementar s-au desfășurat în mediul virtual. În tot acest timp, cele 14 albume din colecția România Student Tour, Misterele Olteniei de sub Munte, Plaiurile Vrancei, Enigmele Buzăului, Ţinutul Neamţului, Din tainele Bucovinei, Haţeg – ţinutul dinozaurilor, Din lumea Banatului, Pădurea Craiului – țara dintre Crişuri, Ținutul Vulcanilor – izvor de civilizație, Descoperirea Naturii în Gorjul Montan, Dobrogea la răscrucea timpurilor, Transilvania – inima României, Civilizația Mărginimii și Ținutul Pădurenilor – inima de fier a Daciei străbune, au fost transpuse video și difuzate online.
R.: În nominalizarea pentru Premiile Senatului, prof. univ. dr. Alexandru Nedelea, decan al Facultății de Geografie a Universității din București, a subliniat că prin „Fotogeografica a fost arătată o altă geografie a României, aceea în care imaginile pledează pentru valorile naturale și culturale, mai puțin alterate, un mesaj mai ușor perceptibil și cu un impact mai mare pentru societate”. Este acesta scopul propus, de a expune publicului fațete noi ale unei geografii a țării noastre?

C.I.: Fotogeografica s-a transformat într-o „mișcare-fenomen”, dintr-un concurs anual de fotografie deschis tineretului, completat cu o multitudine de activități, publicații, expediții de teren și o permanentă interogație despre rolul acestui gen. Standardul a crescut, an de an, iar premianții au devenit ulterior profesioniști respectați, cu trofee în competiții prestigioase internaționale, au ilustrat publicații și albume, au făcut expoziții personale. Imaginile lor sunt nu numai un document ci și un îndemn. Patrimoniul natural și cultural este o parte importantă din identitatea noastră și o moștenire ce obligă. O altfel de GEOGRAFIE.

R.: Cât de importantă a fost implicarea Facultății de Geografie în derularea proiectului, începând cu anul 1998, moment în care, de altfel, apare și cadrul competițional, precum și Serile Fotogeografica, prezentări și dezbateri cu renumiți profesori ai facultății, cercetători și alpiniști?

C.I.: Fotogeografica a apărut ca iniţiativă a unui grup de studenți din Facultatea de Geografie a UB care au dorit creșterea în comunitate a gradului de conștientizare a valorii patrimoniului cultural și natural, prin arta fotografică, având ca tematică, inițial, peisajul natural. Ideea de competiție pe teme geografice avea să fie expusă în anul 1994 de profesorul cercetător Dumitru Baltă. Aceasta a fost preluată și dezbătută în cadrul Clubului Facultății de Geografie a Ligii Studenților și transpusă într-o primă formă în anul 1997.

În anul 1998, conducerea Facultății de Geografie acordă sprijin în organizare, prin jurizarea și premierea lucrărilor. Tot din acest an se organizează primele prezentări și dezbateri cu renumiți profesori ai facultății, cercetători și alpiniști, ceea ce se va concretiza ulterior în programul complementar „Serile Fotogeografica”. Dintre cei ce și-au adus contribuția în dezvoltarea programului conex, menționăm aici profesori și absolvenți ai Universității din București, precum, Mihai Ielenicz, Emil Vespremeanu, Marcian Bleahu, Cristian Lascu, Constantin Lăcătușu, Maria Pătroescu, Nicolae Țicleanu, Alexandru Andrășanu, Bogdan Suditu, subsemnatul și foarte mulți alții.

R.: Prin ce s-a distins de edițiile anterioare cea din anului 2021 și care au fost implicațiile civice ale evenimentului?

C.I.: Jubileul 25 Fotogeografica a fost marcat prin deschiderea unei noi categorii, OPEN, pentru toți fotografii amatori ori profesioniști din România, dar a păstrat și caracteristica inițială de tineret, prin categoria studenți/elevi și lansarea volumului jubiliar „Fotogeografica – un sfert de veac”, la Galeria de Onoare a Palatului Parlamentului, în deschiderea Repatriot Summit 2021. Putem afirma că fiecare ediţie Fotogeografica a fost o vitrină deschisă a momentului, dar şi un fel de capsulă a timpului căci, an după an, s-a scris, o cronică ce numără deja 25 de capitole, un demers unic prin longevitate şi seriozitate.

La amploarea acestui curent au contribuit numeroși fotografi celebri, exploratori, jurnaliști, renumite personalități din domeniul academic și nu numai, recunoscuți faptic ca adevărați ambasadori culturali ai României. Prestigioase instituții culturale, de știință și educație, organizații patronale ori neguvernamentale din diferite medii au recunoscut în Fotogeografica un portal spre un eden virtual. Suportul mediatic a fost și el unul consistent, prin publicarea unor articole despre activitățile derulate ori despre participanți în revistele de specialitate, dar mai ales în cotidiane sub formă de anunțuri, reportaje, interviuri ori emisiuni tematice. Cataloagele Fotogeografica şi albumele România Student Tour, produse culturale autentice, au fost prezentate la diverse evenimente naţionale şi internaţionale, fiind apreciate ca adevărate mijloace de informare și instruire prin artele vizuale. Aici trebuie subliniat aportul Casei de Cultură a Studenților din București și contribuția lui Paul Bordaș în dezvoltarea proiectului Fotogeografica.

R.: După 25 de ediții, Fotogeografica a devenit unul dintre cele mai importante concursuri naționale de fotografie care are ca tematică promovarea valorilor naturii, a culturii şi tradiţiilor româneşti de pe teritoriul României. Vă propuneți să includeți și alte categorii pentru edițiile viitoare?

C.I.: Această stare de spirit de mare valoare, specifică învingătorilor, va continua și își va păstra formatul inițial, cu alternanță de la o ediție la alta, între peisajul natural, wildlife și patrimoniu cultural. Se vor realiza în continuare noi albume, expoziții și expediții în toate zonele geografice ale țării. Manifestarea a devenit o tradiție culturală în România și un brand consacrat, Fotogeografica fiind apreciată ca un adevărat ambasador cultural și al turismului românesc.