„Implicarea studenților în proiecte de cercetare este de dorit, deoarece din rândul acestora se vor forma viitorii doctoranzi și cercetători” – interviu cu cercetătorul Ion Andronache

Ion Andronache, cercetător în cadrul Centrului de Analiză Integrată și Management Teritorial (CAIMT) din cadrul Universității din București a câștigat, în cadrul celei de-a treia ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „cel mai prestigios articol Domeniul Științele Vieții și Pământului – Dynamics of Forest Fragmentation and Connectivity Using Particle and Fractal Analysis”. Printre numeroase realizări, între care și obținerea titlului de doctor în Geografie cu distincția summacum laudae, Ion Andronache are o activitate prolifică: este autor a peste 15 articole în publicații internaționale de prestigiu ca ScientificReports, Chaos Solitons and Fractals, ChemMed Chem, Chemistry—A European Journal, European Journal of Medicinal Chemistry, Bioorganic& Medicinal Chemistry, Forests, Sustainability. Despre activitatea sa ca cercetător, rezultatele articolului realizat în colaborare cu 15 autori, dar și despre importanța stagiilor de practică și de voluntariat ale studenților în instituții de cercetare ne va vorbi în continuare chiar Ion Andronache.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a treia ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „cel mai prestigios articol al anului 2019 din domeniul Științelor Vieții și Pământului”. Ce înseamnă pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Ion Andronache: Obținerea acestui premiu mi-a făcut o deosebită onoare și reprezintă o dovadă a recunoașterii rezultatelor obținute în ultimii ani, în cadrul Centrului de Analiză Integrată și Management Teritorial. Acest premiu ne motivează, atât pe mine, cât și pe colegii din CAIMT să continuăm dezvoltarea de metodologii avansate pentru modelarea realității teritoriale, folosind algoritmi fractali consacrați sau dezvoltați de noi.

R: Cercetarea dumneavoastră aparține unei direcții care îmbină elemente din mai multe domenii, aducând împreună geografia, fizica, ecologia și economia. Ce trebuie să facă un cercetător pentru a dobândi ,,echilibrul” necesar unei abordări interdisciplinare? Cât de importantă este abordarea interdisciplinară în aceste domenii?

I.A.: În prezent complexitatea realității teritoriale și dinamica sa în forme greu de anticipat obligă la abordări interdisciplinare, care permit transferul de idei, concepte, teorii, metode între domenii care ne ajută să aducem un plus consistent de cunoaștere pentru înțelegerea unor fenomene într-o dinamică tot mai accentuată.

Spre exemplu, modelarea bazinelor hidrografice a stat la baza creării unui model fractal de determinare a gradului de disrupere vasculară. Rezultatele acestei abordări interdisciplinare au fost spectaculoase, fiind concretizate în cinci articole de biochimie și biomedicină publicate în reviste din fluxul principal de publicații (ChemMedChem, Chemistry—A European Journal, European Journal of Medicinal Chemistry, Bioorganic& Medicinal Chemistry), în colaborare cu colegi de la Departamentul de Chimie Organică de la Universitatea din Bayreuth, Germania.

În acest articol, pentru a analiza complexitatea efectelor defrișărilor asupra pădurilor din Munții Apuseni, am utilizat o abordare interdisciplinară, modelarea fractală avansată. Modelarea fractală avansată este dezvoltată în cadrul CAIMT, în colaborare cu partenerii noștri din Austria, Serbia și Australia, dovedindu-se utilă în cercetări din biologie, medicină, fizică, geografie, ecologie, economie.

Pentru ca un cercetător să dobândească echilibrul necesar unei abordări interdisciplinare trebuie să aibă deschidere spre cunoașterea domeniilor conexe, precum și spre colaborarea cu cercetători din alte domenii. Prin urmare, cercetătorii trebuie să aibă abilități de a selecta elemente comune sau să extragă din alte domenii ceea ce lipsește domeniului propriu de cercetare pentru o înțelegere superioară a unui fenomen.

R: Pentru a înțelege mai bine esența articolului – “Dynamics of Forest Fragmentation and Connectivity Using Particlea nd Fractal Analysis”, povestiți-ne, pe scurt, ce v-a determinat să vă alegeți această temă și care sunt rezultatele cercetării dvs.?

I.A.: Articolul nostru abordează o problemă globală și de actualitate a omenirii, defrișarea, cu implicații din ce în ce mai puternice asupra biodiversității, schimbărilor climatice, inundabilității etc. Ne-am propus să dezvoltăm un aparat metodologic bazat pe modelare fractală avansată care să permită cuantificarea atât a gradului de clusterizare/compactare a defrișărilor cumulative, cât și efectele defrișărilor asupra fragmentării pădurilor. Rezultatele noastre au arătat că pădurile din Munții Apuseni devin din ce în ce mai fragmentate și heterogene, în timp ce suprafețele defrișate se interconectează și clusterizează.

R: Considerați că rezultatele studiului dvs. pot sta la baza dezvoltării unor politici publice în domeniul ecologiei, cu privire la reducerea defrișărilor sau defrișarea limitată?

I.A.:Rezultatele studiului nostru, și metodologia dezvoltată, pot contribui la optimizarea sistemului de management al resurselor forestiere printr-o mai bună monitorizare a tăierilor de pădure. De asemenea, prin completarea cu date privind habitatele unor specii se poate evalua impactul defrișării asupra biodiversității. Totodată,de pe hărțile de înaltă rezoluție, prin modelare fractală, se pot evidenția tăierile legale și ilegale, acesta având pattern-uri distincte.

R: Sunteți, în prezent, cercetător în cadrul Centrului de Analiză Integrată și Management Teritorial. Ce ne puteți spune despre cercetările pe care le realizați în prezent? Care sunt direcțiile dvs. predilecte de cercetare în momentul de față?

I.A.: În cadrul CAIMT mă ocup de dezvoltarea metodologiilor de modelarea avansată a sistemelor teritoriale complexe. În același timp, alături de colegii din CAIMT și de colaboratorii externi (Statele Unite ale Americii, Germania, Austria, Australia, Serbia, Danemarca și Japonia), dezvoltăm noi indici fractali cu aplicabilitate interdisciplinară. Pot fi enumerați patru noi indici fractali, în faza finală de testare: indicele de fragmentare și dezordine fractală, indicele de tentacularitatefractală, anizotropia fractală și indicele de propagare a preeminenței. Toți acești noi indici vor fi dezvoltați în articole viitoare, care sperăm să se bucure de recunoașterea comunității științifice.

Direcțiile predilecte de cercetare sunt crearea de noi indici fractali cu aplicabilitate largă (inclusiv pentru șiruri de date) care pot rezolva deficiențele analizei fractale clasice, precum și crearea în cadrul CAIMT a unei școli de modelare fractală avansată.

R: Considerați că studenții ar trebui să fie implicați într-o măsură mai mare în diverse proiecte de cercetare? Dumneavoastră ați fost implicat în astfel de activități în timpul facultății?

I.A.: Implicarea studenților este de dorit, deoarece din rândul acestora se vor forma viitorii doctoranzi și cercetători. În cadrul CAIMT, încă de la înființare au fost implicați studenții în cadrul unor programe de voluntariat, o parte dintre ei urmând școala doctorală. Din păcate, lipsa unor politici instituționale în această privință (sprijin logistic în mod special), a făcut ca programul să își reducă numărul de membrii la 3-4 studenți pe an, ceea ce este foarte puțin.

În această privință, la nivel instituțional, trebuie regândită strategia Universității din București, una dintre măsurile binevenite este ca studenții din ciclurile I și II să poată opta pentru stagiul de practică în centrele de cercetare.

R: Articolul “Dynamics of Forest Fragmentationand Connectivity Using Particle and Fractal Analysis” este scris de 16 autori, printre care și mulți străini. Cum a fost să  lucrați într-o echipă atât de extinsă, cum v-ați împărțit sarcinile?

I.A.: A fost foarte interesant, util și în același timp benefic să lucrez într-o echipă internațională de 16 autori, din domenii diferite: geografie, ecologie, bioinginerie, medicină. Colaborarea cu zece cercetători din țară și cinci din străinătate a permis o abordare interdisciplinară complexă care a generat rezultate deosebite. Cu o parte din autorii străini noi am mai avut colaborări științifice și în trecut, iar cooperarea noastră continuă și în prezent. Totodată, acest proiect a permis fiecărui cercetător să își îmbogățească sfera de cunoștințe și să aducă un plus valoare cercetărilor individuale. Această colaborare interdisciplinară ne-a confirmat că ceea ce facem noi poate fi extrapolat și valorificat în multe domenii științifice care utilizează în analize, imagini.

R: În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru organizatorii celei de-a treia Gale a Premiilor Senatului Universității din București.

I.A.: Felicit inițiativa Senatului Universității din București de a organiza acest eveniment unde cercetătorii din Universitatea din București își pot face cunoscută contribuția lor științifică, oferind posibilitatea să crească vizibilitatea rezultatelor muncii lor, și astfel să poată dezvolta noi colaborări.