fbpx

„Nu pot să vă ascund dorința de a-mi revedea studenții dincolo de camerele pornite și sper ca în viitorul apropiat acest lucru să fie posibil” – interviu cu lect. univ. dr. Diana Mite Colceriu

„Nu pot să vă ascund dorința de a-mi revedea studenții dincolo de camerele pornite și sper ca în viitorul apropiat acest lucru să fie posibil” – interviu cu lect. univ. dr. Diana Mite Colceriu

Premiată cu distincția pentru „cea mai prestigioasă publicație a anului 2021 din domeniul Științelor Umaniste” și, totodată, cu Marele Premiu al categoriei, lect. univ. dr. Diana Mite Colceriu este, în prezent, cadru didactic Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București.

Le Christ et la quête romantique du sacré (Editura L’Harmattan, 2021) este o lucrare pe care am vrut să o scriu de aproape cincisprezece ani; ideea acestei cărți mi-a venit în biblioteca Facultății de Teologie a Universității Catolice din Louvain când am descoperit de-a lungul studiilor mele doctorale prestigioasa colecție «Jésus et Jésus-Christ», coordonată începând cu anul 1976 de monseniorul Joseph Doré”, a subliniat laureata.

Despre provocările cercetării în domeniul științelor umaniste, dificultățile întâmpinate în elaborarea unei lucrări vaste, importanța finanțării în cercetarea științifică, precum și despre dinamica relației studenți-profesori, ne va spune mai multe chiar lect. univ. dr. Diana Mite Colceriu.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a cincea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai prestigioasă publicație a anului 2021 la categoria Științe Umaniste și, totodată, Marele Premiu al categoriei. Ce înseamnă pentru dumneavoastră obținerea acestor premii?

Diana Mite Colceriu: Cele două premii acordate în cadrul celei de-a cincea ediții a Premiilor Senatului Universității din București constituie fără îndoială un reper important în cariera mea universitară în care am acordat o atenție deosebită istoriei intelectuale în general și mai ales romantismului european. După obținerea unui doctorat la Universitatea din București și la Universitatea Catolică din Louvain cu o teză comparatistă despre creștinismul romantic publicată în 2013 la Peter Lang și după o cercetare de trei ani în cadrul CEREFREA în domeniul istoriei emoțiilor, materializată prin publicarea unei „Arheologii a emoțiilor” la Editura Universității din București în 2019, m-am îndreptat spre înțelegerea articulațiilor paradigmatice ale figurii cristice în primul romantism francez (Chateaubriand) și german (Schleiermacher și Hölderlin), iar “Le Christ et la quête romantique du sacré” propune acest tip de corespondențe care explică în profunzime trăsăturile conceptuale ale unei epoci culturale. Distincțiile oferite de Universitatea din București reprezintă pentru mine, prin urmare, validarea academică a unui domeniu de cercetare de care mă ocup de multă vreme și pe care îl consider fundamental în cadrul Științelor Umaniste.

R: Având în vedere că volumul “Le Christ et la quête romantique du sacré”, publicat în luna martie a anului 2021 a avut parte de o receptare pozitivă, vă rugăm să ne spuneți mai multe despre acesta. Cum s-a conturat această lucrare și ce o face atât de importantă? Ce ați dorit să evidențiați prin intermediul ei?

D.M.C.: “Le Christ et la quête romantique du sacré” este o lucrare pe care am vrut să o scriu de aproape cincisprezece ani; ideea acestei cărți mi-a venit în biblioteca Facultății de Teologie a Universității Catolice din Louvain când am descoperit de-a lungul studiilor mele doctorale prestigioasa colecție «Jésus et Jésus-Christ», coordonată începând cu anul 1976 de monseniorul Joseph Doré, arhiepiscop de Strasbourg și realizată de bibliști de la Institutul Catolic din Paris, de teologi iezuiți de la Centrul Sèvres, dominicani sau franciscani care arată în studiile lor imensa diversitate a reprezentărilor istorice și culturale ale figurii lui Cristos.

Descoperindu-l, astfel, pe Cristos în diferite lecturi patristice, în scrierile Reformei, în literatura rusă, în filozofia modernă, în muzica barocă sau în teologia eliberării din America Latină, am înțeles, pe lângă importanța teologică și spirituală evidentă a chipului cristic, și importanța sa culturală pentru spațiul european. “Le Christ et la quête romantique du sacré” încearcă, prin urmare, o recuperare prin intermediul figurii lui Cristos a esenței romantismului, ilustrată cu precădere de conceptul idealist de Übereinstimmung, de alianță între finit și infinit, pe care romanticii germani o anunță încă din primele lor scrieri din revista Athenäum (anii 1798-1800) a fraților Schlegel. Diferitele ipostaze cristice pe care le regăsim în operele de tinerețe ale lui Schleiermacher (Reden über die Religion – 1799, Die Weihnachtsfeier – 1806), în imnurile cristologice ale lui Hölderlin (1800-1802) sau în prima apologie catolică a secolului a XIX-lea scrisă de Chateaubriand, Le Génie du christianisme (1802), arată nevoia de absolut a romanticilor de la Jena pe care o regăsim de altfel în programul de reformă spirituală a întregului romantism european. Dincolo de orizontul credinței, al dialogului personal, chipul cristic face posibilă reconstituirea unui moment unic în gândirea europeană, acela al constituirii unor categorii religioase, filozofice și estetice indispensabile înțelegerii eului modern.

R: Având în vedere că încă din titlu evidențiați o paradigmă complexă, „căutarea romantică a sacrului”, raportată la figura christică, credeți că lucrarea este adresată mai degrabă specialiștilor decât publicului larg?

D.M.C.: “Le Christ et la quête romantique du sacré” este un studiu interdisciplinar și se adresează în primă instanță specialiștilor în filologie, filozofie sau teologie precum și studenților, masteranzilor și doctoranzilor în aceste domenii de studiu. Prin abordarea ei paradigmatică, lucrarea poate constitui însă un punct de interes și pentru publicul larg cu preocupări culturale (romantism, spiritualitate europeană, literatură comparată etc.)

R: Cartea dumneavoastră, “Le Christ et la quête romantique du sacré”, a fost publicată la celebra editură L’Harmattan din Franța. Cum ați reușit această performanță acum și în anii anteriori, odată cu publicarea altor două volume semnate de dumneavoastră, “Le Paradigme chrétien autour de 1800. Le cas de Chateaubriand et des romantiques allemands” (2013) și “Une Archéologie des émotions. De saint Augustin à William James” (2019)? Aveți în plan să o publicați și în limba română?

D.M.C.: Cele două cărți publicate în spațiul occidental (“Le Paradigme chrétien autour de 1800. Le cas de Chateaubriand et des romantiques allemands”, în anul 2013, la Peter Lang și “Le Christ et la quête romantique du sacré”, în anul 2021, la Editura L’Harmattan) sunt rezultatul unei ample cercetări pe care am început-o în anul 2004 la Universitatea din București și în anul 2006 la Université Catolică din Louvain; experiența științifică din Occident pe care am continuat-o apoi în timpul studiilor postdoctorale la Universitatea din Copenhaga și la Max Planck Institut For Human Development în cadrul centrului de cercetare History of Emotions a fost decisivă în întregul meu parcurs universitar și, implicit, pentru lucrările mele academice.

În privința unei publicări în limba română, iau în considerare și această posibilitate, însă, în momentul de față, aș vrea să duc la bun sfârșit o cercetare despre entuziasmul romantic pe care am început-o anul trecut.

R: Având în vedere că procesul de elaborare a publicației a fost unul complex, fiind un volum interdisciplinar, la congruența mai multor domenii științifice, de la istoria religiilor, la literatură comparată la filosofie, ce dificultăți ați întâmpinat și care au fost cele mai mari provocări?

D.M.C.: La o primă lectură, s-ar putea crede că cea mai mare dificultate o constituie reperarea diverselor ipostaze ale chipului cristic în spații culturale diferite și la autori diferiți; la Schleiermacher, Cristos se impune prin statutul lui de Mediator (der Mittler), la Hölderlin, care are o viziune complexă a sacrului și încearcă să stabilească un acord între spațiul grec și cel creștin, apare imaginea Reconciliatorului (der Versöhnende), în timp ce Chateaubriand propune ideea frumuseții cristice (le Christ beau), a sacrificiului suprem pentru o alianță perpetuă cu Dumnezeu. Punerea laolaltă a acestor reprezentări și degajarea unei congruențe care să arate esența romantismului european a constituit o provocare de care am fost încă de la bun început conștientă.

Orice lucrare de istorie intelectuală trebuie însă să plaseze textele primare studiate și în contextul mai larg al epocii căreia îi aparțin și să repereze și eventualele influențe conceptuale; aceasta a fost așadar rațiunea pentru care cele trei capitole dedicate autorilor romantici sunt precedate de un capitol amplu care arată și impactul evident al lui Rousseau și al lui Kant în cristologia sfârșitului de secol XVIII.

Nu în ultimul rând, am acordat atenție și particularităților istorice (Revoluția franceză) care explică apariția unor reprezentări secundare la Chateaubriand: pe lângă imaginea unui mediator spiritual, vom găsi și lecturi etice ale chipului cristic (Cristos ca legislator al creștinătății, exemplu moral etc.) care explică nevoia postrevoluționară a unei societăți stabile reîntoarse la catolicism în urma Concordatului napoleonian din anul 1801.

R.: Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai bun mod de a menține atenția studenților pentru partea academică și ce dificultăți întâmpinați în predarea online?

D.M.C.: Dificultatea cea mai mare pe care am întâlnit-o în general ca profesor de literatură și înainte de pandemie este parcurgerea textelor primare propuse în bibliografie; studenții nu sunt obișnuiți să se confrunte cu lecturi consistente, de altfel indispensabile nu doar într-o facultate de filologie, ci în orice instituție de învățământ superior. Un al doilea tip de provocare este o înțelegere corectă nu doar a textelor literare și filozofice, ci a oricărui tip de text și capacitatea de a face o analiză judicioasă a acestuia. Sunt lucruri aparent simple cu care studenții s-au confruntat cu siguranță și în liceu, dar care, din câte am putut constata, pun probleme serioase la cursurile de literatură, de practica limbii etc.

Din fericire, în ceea ce mă privește, predarea online nu a modificat conținutul informațional al cursurilor predate; dimpotrivă, am avut o mai mare flexibilitate în prezentarea anumitor materiale și suporturi textuale, iar orele pe Zoom au adus discuții extrem de interesante într-o atmosferă uneori chiar mai relaxată decât în sala de curs. Nu pot cu toate acestea să vă ascund dorința de a-mi revedea studenții dincolo de camerele pornite și sper ca în viitorul apropiat acest lucru să fie posibil în condiții de siguranță.

R.: Există un moment anume, nu neapărat singular, care v-a apropiat de literatura și, în special, de limba franceză? Ați avut vreun mentor printre profesorii dvs.?

D.M.C.: Pasiunea mea pentru filologie și pentru limbi străine a existat încă din copilărie; am avut mereu, dacă o pot numi astfel, fascinația Occidentului, a înaltelor sale valori culturale de care și noi românii ne-am bucurat de-a lungul istoriei moderne și de care ne bucurăm și astăzi. In privința instituției mentoratului, am avut șansa să am, așa cum spunea domnul Andrei Pleșu, mai multe „oferte de destin”; prima „întâlnire” decisivă pentru formarea mea academică a fost domnul profesor Vlad Alexandrescu care mi-a coordonat cercetările despre conceptul de „Dumnezeu ascuns” la Pascal din timpul licenței și dizertația despre programul de reformă rozicrucian. Acesta este începutul de drum în studiul istoriei ideilor pe care i-l datorez domnului profesor Alexandrescu în studenție, perioadă în care m-am familiarizat cu demersul științific al acestei discipline propus de nume ca A. Lovejoy, I. Berlin, E. Cassirer, J. G. A. Pocock, etc. Cea de-a doua „întâlnire” formatoare a fost domnul profesor Radu Toma, sub îndrumarea căruia am realizat teza de doctorat și am început primele cercetări despre romantismul european, iar cea de-a treia a fost domnul profesor Jean-Claude Polet de la Universitatea Catolică din Louvain, specializat în literatură comparată și în studiul spiritualității europene care mi-a coordonat teza de doctorat în spațiul belgian și care reprezintă pentru mine un model de înaltă ținută academică și de umanitate.

R.: Sunteți atât lector la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, cât și cercetător și responsabil ERASMUS/CEEPUS. Cum se împacă cele trei paliere, de predare, de cercetare și administrativ?

D.M.C.: Cele trei paliere amintite de dumneavoastră fac parte viața oricărui universitar din România; în afara orelor de predare și a propriilor proiecte de cercetare, am asumat în ultimii zece ani și coordonarea programului Erasmus în interiorul Departamentului de Franceză care m-a ajutat dobândesc experiența politicilor academice internaționale. Deși predau cu mare plăcere și lucrul cu studenții este o condiție sine qua non a vieții universitare, nu vă ascund însă că mi-aș dori să am poate o activitate didactică mai redusă (în raport cu Occidentul, la noi există un cuantum mai mare al orelor cuprinse în norma de bază la care se adaugă și orele suplimentare) și obligații de raportare administrativă mai bine centralizate care să îmi permită să desfășor o activitate de cercetare mai amplă.

R: Ce credeți că ar mai putea face Universitatea din București pentru a stimula excelența didactică și în cercetare, mai ales că ați fost și doctorandă a Universității Catolice din Louvain, așadar aveți o dublă perspectivă asupra a două sisteme de învățământ distincte?

D.M.C.: Față de începutul carierei mele universitare, Universitatea din București a făcut deja eforturi pentru a stimula excelența în cercetare; la nivelul FLLS, am remarcat în ultimii ani inițiative în acest sens, cum ar fi seminarul de cercetare interdepartamental organizat lunar de prof. dr. Alina Tigău care își propune o mai bună vizibilitate a membrilor facultății, sau ajutoare financiare acordate frecvent pentru deplasări în străinătate și pentru manifestări științifice. Din punctul meu de vedere, un ajutor enorm ar fi punerea la punct a unui program internațional de schimb de resurse bibliografice de care să beneficieze și profesorii și studenții; în lipsa unui astfel de sistem funcțional e greu de imaginat orice tip de performanță academică.

În plus, continuarea și promovarea oricărei forme de apropiere de spațiul occidental (acorduri bilaterale, burse de studiu, programe comune etc.) nu ar putea conduce decât la practici intelectuale și universitare mai bune. In privința excelenței didactice, poate că ar fi de dorit să avem o formă mai riguroasă de selecție la admitere a studenților; deși în scripte lucrurile sunt mai idealizate, adevărul este că numeroși studenți debutanți nu reușesc la sfârșitul anului III de studiu nici măcar să redacteze o lucrare de licență, ceea ce produce în mod evident frustrări de ambele părți.

Anul acesta s-a ajuns la FLLS chiar la renunțarea în mod regretabil la această formă de examinare care reprezenta totuși o formă de maturitate intelectuală și academică. Sper ca în anii următori să se revină la acest tip de exercițiu fără de care este greu să îți imaginezi profilul intelectual al unui absolvent de studii universitare.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services