„Pentru a fi un profesor bun trebuie să ai o experiență vastă de cercetare în domeniu, altfel, vei rămâne toată viața un manual (al altuia) vorbitor în fața studenților” – interviu cu conf. univ. dr. habil Daniel Constantin Diaconu

Conf. univ. dr. habil Daniel Constantin Diaconu, cadru didactic al Departamentului de Meteorologie și Hidrologie al Facultății de Geografie a UB și cercetător la Centrul de Analiză Integrată şi Management Teritorial, a câștigat, în cadrul celei de-a șasea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „cea mai prestigioasă publicație” în domeniul Științele Vieții și Pământului pentru volumul The Danube River Delta, publicată în anul 2022 la prestigioasa Editura Springer, co-editată cu profesorul Abdelazim M. Negm, cadru didactic, titular al cursurilor de Hidraulică (și Hidrologie/Resurse de Apă) la Facultatea de Inginerie a Universității Zagazig din Egipt.

Despre activitatea cercetare din cadrul Centrului de Analiză Integrată şi Management Teritorial, precum și despre activitatea editorială, cu accent pe volumul premiat de Senatul UB, ne va vorbi în continuare chiar profesorul Daniel Constantin Diaconu.

Reporter: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu, mai ales că ați fost nominalizat de un fost laureat de-al Premiilor Senatului, profesorul Daniel Peptenatu, director general al Centrului de Analiză Integrată şi Management Teritorial? Cum a primit recunoașterea meritelor academice profesorul Negm, co-editorul volumului?

Daniel Constantin Diaconu: Aș dori să îi mulțumesc directorului Centrului de Analiză Integrată și Management Teritorial care prin calitățile sale a știu să stimuleze și să promoveze performanța în activitatea de cercetare și educație.

Premiul a reprezentat confirmarea eforturilor depuse în domeniul cercetării și a activității didactice în domeniul hidrologiei din cadrul Facultății de Geografie, chiar dacă a sosit după un moment dezamăgitor privind evoluția mea în cariera didactică.

Profesorul Abdelazim Negm a reprezentat catalizatorul acestui proces de editare și publicare, observând potențialul științific avut de cercetătorii din România. A primit această recunoaștere cu o mare satisfacție, atât personală, dar mai ales pentru echipă.

R.: Cartea editată de dumneavoastră și de profesorul Negm, The Danube River Delta, a fost publicată la celebra Editură Springer-Verlag (Berlin-Heidelberg, Germania), un grup editorial de renume mondial. Cum ați reușit această performanță? Aveți în plan să o publicați și în limba română?

D.C.D.: De-a lungul timpului am parcurs mai multe etape de colaborare cu această prestigioasă editură, publicând capitole în cadrul altor volume și învățând astfel rigorile de publicare la acest înalt nivel.

A urmat firesc pasul de a fi coautor a unor cărți publicate în cadrul editurii Springer-Verlag și apoi a sosit și acest moment de a fi co-editor al unei publicații.

Cartea nu va fi publicată și în limba română, noi, editorii, dorind să realizăm un nou volum dat fiind contextul geopolitic și economic aflat în plină desfășurare în imediata vecinătate a spațiului deltaic. Dorim să urmărim efectele recalibrării unor canale din deltă, a creșterii traficului naval, dar și a cuantificării unui eventual impact asupra mediului înconjurător generat de dezvoltarea și implementarea de tehnologii energetice regenerabile în acest spațiu (instalații eoliene, fotovoltaice, energia valurilor, etc.).

R.: Publicația pentru care ați primit această distincție este o lucrare extrem de riguroasă, fie și dacă ținem cont doar de volumul uriaș de informații pe care îl conține (evoluția Deltei Dunării din ultimii 70 de ani), metodele și instrumentele moderne și inovative folosite, graficele inserate, structura riguroasă și o bibliografie variată. Ce ne puteți povesti despre acest proiect, care este ideea de bază, cum ați valorificat-o pe parcurs și cât timp v-ați dedicat pentru a termina cartea?

D.C.D.: Spațiul deltaic este unul deosebit de interesant științific. Majoritatea cercetărilor efectuate de-a lungul timpului s-au concentrat pe probleme geomorfologice, de hidrologie și biodiversitate. Lucrarea noastră a dorit să arate că sunt și alte domenii la fel de interesante care merită a fi aduse în prim plan. Evident că nu am putut acoperi tot spectrul dar sperăm să o facem într-un viitor volum. Volumul de timp alocat este unul impresionant de circa 2 ani, dat fiind etapele necesare de a fi parcurse de la înaintarea propunerii către editură până la acordarea bunului de tipar și publicarea sa. Ca și editor trebuie să acorzi timp oricând ești solicitat, oricând unul dintre autori are nelămuriri precum și să te asiguri că lucrarea va fi finalizată în termenele asumate.

R.: Structurat în cinci capitole și mai multe subcapitole, volumul a reunit un număr semnificativ de autori pe care i-ați coordonat. Cum a decurs colaborarea?

D.C.D.: Lucrarea a reunit în total un număr de 47 de autori, de diverse specialități, care au elaborat 14 capitole. Provocarea acestei cărți a fost respectarea termenelor impuse de către editură precum și relația de la distanță cu autorii generată de pandemia de COVID-19. Nu a fost foarte ușor să menții această echipă focusată tot timpul, mai ales că procesul elaborării este unul destul de îndelungat. Această colaborare a condus la cristalizarea unor relații personale și instituționale care ne dau încredere că se vor concretiza în noi proiecte de cercetare.

R.: Care sunt direcțiile dvs. predilecte de cercetare în momentul de față? Ce ne puteți spune despre cercetările pe care le realizați în prezent? Implică și acestea cercetători afiliați unor universități și institute de cercetare internaționale?

D.C.D.: În domeniul de față, arealul meu de cercetare reprezintă domeniul conectivității râurilor, a asigurării reconstrucției ecologice a cursurilor de apă afectate de multitudinea de lucrări hidrotehnice realizate de-a lungul timpului. Menținerea relațiilor cu cercetători din Egipt, Grecia, Turcia, Franța, Bulgaria fiind deja o obișnuință. Această colaborare se materializează și prin scrierea de articole științifice sau depunerea de proiecte de cercetare științifice internaționale.

R.: Sunteți un autor prolific, ați publicat multe cărți, un număr și mai însemnat de articole, rezultate în urma unor cercetări științifice riguroase. Având în vedere cele două direcții, preferați mai degrabă munca” de cercetare sau cursuri și seminare interactive cu studenții dumneavoastră?

D.C.D.: Nu știu să spun dacă sunt sau nu un scriitor prolific, dar în 25 de ani de activitate științifică în cadrul Universității din București, am reușit să public un număr de peste 90 articole, între care 43 indexate în Web of Science. În ceea ce privește cărțile, s-au adunat un număr de 38 de publicații sub forma de cursuri, ghiduri de practică, cărți, la edituri din România în calitate de autor, co-autor, sau editor precum și la edituri din străinătate.

Eu consider că pentru a fi un profesor bun trebuie să ai o experiență vastă de cercetare în domeniu, altfel, vei rămâne toată viața un manual (al altuia) vorbitor în fața studenților.

R.: Cum considerați că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

D.C.D.: Excelența didactică și de cercetare poate fi stimulată prin introducerea unor criterii unice la nivelul Universității din București, independente de standardele CNATDCU. Un standard unic la nivelul instituției noastre ar conduce la stimularea și a altor domenii care în ultimele decenii au devenit irelevante. Aceste standarde ar elimina situațiile hilare când ocuparea unui post de profesor într-un domeniu se face după criterii echivalente cerințelor științifice ale unui doctorand dintr-un alt domeniu. Această situație împiedică formarea unui climat academic normal, un mediu academic de excelență. O asemenea abordare ar conduce la eliminarea comportamentelor mercantile, care pun în plan secund activitatea academică din multe domenii din Universitatea din București.