fbpx

„Premiul oferit de Senatul Universității din București, o sursă importantă de motivație pentru etapele următoare din cariera mea” – interviu cu doctoranda Simona Bacău

„Premiul oferit de Senatul Universității din București, o sursă importantă de motivație pentru etapele următoare din cariera mea” – interviu cu doctoranda Simona Bacău


Laureată a Premiilor Senatului Universității din București pentru Cea mai bună disertație de masterat din domeniul Științele Vieții și Pământului, Simona Bacău urmează în prezent studiile doctorale în Elveția.
Realizată sub îndrumarea prof. univ. dr. Cristian Iojă, lucrarea care i-a adus premiul doctorandei Simona Bacău a urmărit „Relația dintre amenințările și conflictele de mediu din siturile Natura 2000 din regiunea de dezvoltare Sud-Est”. Lucrarea tinerei cercetătoare se remarcă prin actualitatea deosebită a subiectului: siturile Natura 2000 reprezintă o realitate recentă în politica de mediu europeană și românească, căci propun o nouă viziune de gestionare a relației dintre natură și societate, bazată pe echilibru și beneficii reciproce.
Complexitatea lucrării premiate este dată de scara de abordare (regională), precum și de volumul de date analizate – cele mai multe dintre date sunt generate de către autoarea lucrării, numărul conflictelor de mediu înregistrate fiind de peste 1.000.
De asemenea, laureata premiului s-a remarcat și prin comunicări deosebite, în cadrul unor manifestări științifice internaționale și naționale, la care a obținut și două premii de excelență. Despre provocările din viața unui doctorand, dar și despre motivația care stă în spatele succesului acestuia ne va povesti chiar Simona Bacău.
Reporter: Știm cu toții cât de greu îi este unui tânăr cercetător să se afirme, să facă să fie recunoscute roadele muncii sale. Ce a însemnat premiul Senatului Universității București pentru dumneavoastră, în acest sens?
Simona Bacău: Într-adevăr, etapele pe care le parcurge un tânăr cercetător pot fi dificile, dar sunt extrem de interesante și aduc o multitudine de provocări. De menționat este faptul că acesta nu este un proces prin care să treci de unul singur, sprijinul fiind unul dintre cei mai importanți factori pentru a reuși. În acest sens, eu am beneficiat de suportul Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI) și mai ales al domnului prof. univ. dr. Cristian Iojă, sub îndrumarea căruia am realizat lucrarea de disertație.
În ceea ce privește premiul Senatului Universității București „Cea mai bună disertație de masterat” din domeniul „Științele Vieții și Pământului”, acesta este o onoare, o recunoaștere a muncii individuale și a celei de echipă, precum și o sursă importantă de motivație pentru etapele următoare din cariera mea.
R: Cercetarea dumneavoastră vizează un subiect de actualitate. Cât de greu sau, dimpotrivă, cât de ușor v-a fost să tratați o temă atât de ,,fierbinte” (“hot topic”)?
S.B.: Nu cred că pot generaliza în termeni de „greu” sau „ușor” referindu-mă la teza de disertație. Pentru mine, aceasta a reprezentat o serie de provocări de la alegerea subiectului, identificarea surselor, stabilirea metodelor optime de colectare și prelucrare a datelor, până la prezentarea și interpretarea rezultatelor.
Acest “hot topic” derivă din actualitatea și frecvența conflictelor de mediu în societatea contemporană. În momentul în care unei valori naturale i se asociază o valoare economică, apar din ce în ce mai multe amenințări. De la amenințări la conflicte se trece destul de rapid, de vreme ce interese diferite încep să se manifeste. Astfel că, în cadrul lucrării, se abordează relația dintre amenințările și conflictele de mediu identificate în siturile Natura 2000 din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, un subiect cheie pentru managementul ariilor protejate.
R: Lucrarea dumneavoastră adună un mare volum de date analizate și originalitatea abordării constă, între altele, în faptul că ați consultat baze de date din mediul online. Cât de credibile și de facil de așezat în context sunt informațiile pe care le oferă internetul, pentru o cercetare științifică? Și cum ,,alegem bobul de neghină”?
S.B.: Pentru a putea analiza acest subiect, datele au fost colectate atât din documente publice oficiale, cât și din surse mass-media. Această relație dintre amenințări și conflicte de mediu este, dintr-un anumit punct de vedere, relația dintre informațiile existente în documentele oficiale (amenințările) și cele din sursele mass-media (conflictele de mediu). Mass-media a fost considerată o sursă optimă pentru a identifica situații reale, conflictuale, între actori clar definiți și cauze menționate. Am considerat că sursele mass-media conștientizează mult mai mult realitățile din teren, lucru care nu e întotdeauna valabil pentru informațiile prezentate în documentele generate de administrațiile publice.
Din multitudinea surselor existente, selectarea informațiilor utile a reprezentat o etapă destul de dificilă a procesului de colectare a datelor, întrucât sursele mass-media adaugă un grad ridicat de subiectivitate. Diferite publicații tratează același subiect în mod diferit, din diferite perspective, fiind necesar să se identifice și utilizeze o modalitate de a diminua acest aspect. Astfel, credibilitatea informațiilor preluate din sursele mass-media este dată de volumul de date introduse în analiză, varietatea surselor utilizate și utilizarea metodelor statistice în analiză.
R: Înțeleg că studiul dumneavoastră are o aplicabilitate practică deosebită. Dar cum a fost primită această cercetare atât de curajoasă de către publicul de specialitate?
S.B.: Consider că utilizarea datelor din surse mass-media a fost ușor surprinzătoare, dar actualitatea acestora, metodele folosite și rezultatele obținute le-au demonstrat utilitatea pentru o analiză de acest tip. Consider că publicul de specialitate a privit obiectiv lucrarea în ansamblu, mai ales datorită faptului că în diferite domenii, numeroase articole publicate la nivel internațional utilizează această sursă pentru a analiza date recente.
R: Educația ecologică este un subiect aflat, teoretic, pe buzele tuturor. Însă prea puțini fac ceva în acest sens. Credeți că se impune o conștientizare masivă în rândul populației, privind importanța acestui tip de educație la toate nivelele, începând, să spunem, de la grădiniță și continuând pe tot parcursul vieții? Un fel de ,,educație ecologică durabilă”?
S.B.: Din punctul meu de vedere, educația ecologică poate fi privită din două perspective. În primul rând, la nivel de grădiniță și școală primară, consider că se poate realiza în clasă. În al doilea rând, consider de un mai mare impact activitățile realizate direct pe teren cu membri ai comunităților locale. Informarea și conștientizarea sunt procese care implică activități de teren, de a merge efectiv în zonele vulnerabile (zone predispuse la riscuri naturale sau localități situate în vecinătatea unor arii protejate) și a explica clar membrilor comunităților locale ce este permis, interzis și care sunt consecințele nerespectării anumitor decizii. Totodată, consider necesar ca populația locală să fie implicată direct în diferite activități, workshop-uri și în procese decizionale referitoare la comunitatea în care trăiesc pentru creșterea gradului de responsabilizare și conștientizare.
R: Am aflat, din CV-ul dumneavoastră, că, în prezent, urmați studiile doctorale în Elveția, una dintre țările recunoscute pentru calitatea învățământului său. Ce ar merita să preia învățământul românesc post-universitar de la cel elvețian sau, invers, ce ar putea prelua elvețienii de la români?
S.B: Dacă ar fi să compar situații punctuale, aș putea menționa faptul că în Elveția doctoratul este privit ca un loc de muncă pentru care aproximativ 40 de ore pe săptămână sunt prevăzute pentru a lucra efectiv la doctorat. De asemenea, știu că în România prezentarea planului de cercetare propus a fi urmat pe parcursul Studiilor Doctorale se susține la început și este o condiție de admitere. În schimb, în Elveția, planul de cercetare se elaborează pe parcursul primului an de doctorat, după o documentare riguroasă asupra datelor ce pot fi utilizate și a metodelor care pot fi aplicate. Lucrurile sunt foarte bine organizate, întâlnirile cu îndrumătorii de doctorat sunt stabilite cu mult timp înainte, cerințele sunt clare, dar în același timp ai destul de multă libertate de alegere. Diferențe există, bineînțeles, însă nu sunt în măsură să fac recomandări legate de ce ar merita să fie preluat și ce nu.
R: Plănuiți să urmați o carieră în învățământ? Sau vă veți concentra numai pe cercetare?
S.B.: Cred că este destul de devreme pentru a mă pronunța în vreo direcție. Nu exclud nicio posibilitate. Mi-ar plăcea să reușesc să îmbin mai multe lucruri pe viitor, poate o carieră în învățământ și cercetare, dar nu exclud, de exemplu, o carieră în mediul privat. Îmi plac provocările și mi-aș dori să încerc cât mai multe lucruri pentru a afla ce îmi place și ce mă ajută mai mult pentru a mă dezvolta profesional.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services