fbpx

„Toți profesorii Facultății de Litere îmi sunt dragi și de la fiecare am învățat ceva”, interviu cu Elena Ion, alumnă a Universității din București

„Toți profesorii Facultății de Litere îmi sunt dragi și de la fiecare am învățat ceva”, interviu cu Elena Ion, alumnă a Universității din București


Premiată cu distincția „Alumna anului 2018”, Elena Ion a absolvit studiile de licență, masterat și doctorat la Facultatea de Litere a Universității din București, iar activitatea pe care a desfășurat-o după finalizarea studiilor este cuprinzătoare. Printre altele, doamna Ion a pus bazele unei reviste interdisciplinare şi interculturale, numită Doc.Eu.

Dincolo de această activitate editorială, doamna Ion s-a remarcat şi printr-o bogată activitate de cercetare, fiind colaborator al Muzeului Naţional al Literaturii Române, timp în care a desfăşurat o importantă cercetare arhivistică. Nu în ultimul rând, Elena Ion este implicată în proiecte de voluntariat cu impact social-cultural, fiind voluntar al Bibliotecii Metropolitane de mai mulţi ani și coordonând, după absolvirea studiilor la Universitatea din București, ateliere de lectură şi de limbă franceză pentru copii în cadrul proiectului Bibliovacanţa.

Și pentru că drumul parcurs de Elena Ion de la studentă la alumnă este unul plin de provocări și unul în care ambiția a fost cuvântul cheie, doamna Ion a acceptat să ne împărtășească cele mai importante momente ale acestui parcurs.

Reporter: Ați fost desemnată, în cadrul celei de-a doua Gale a Premiilor Senatului UB, alumna anului 2018 la categoria Științe Umaniste. Ce înseamnă pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Elena Ion: Mă simt onorată că am primit acest premiu din partea Universității din București, locul unde revin cu emoție de fiecare dată când sunt invitată. Premiul are o valoare sentimentală, este o recunoaștere a muncii de cercetare și a strădaniilor mele de a aduce o schimbare în comunitatea Literelor bucureștene. Mă stimulează, dar mă și obligă să fac performanță.

R: Ați urmat studiile de licență, masterat și doctorat la Facultatea de Litere a Universității din București. Ce v-a determinat să rămâneți consecventă în alegerea Facultății de Litere?

E.I.: Pentru mine, Facultatea de Litere are un farmec aparte: este un loc istoric, unde s-au format generații întregi. Când spui Facultatea de Litere, te gândești la atmosfera Sălii de Lectură, la scările în spirală și la minunatele candelabre. Trecând peste sentimentalisme, am rămas consecventă pentru că, la nivelul masterului, programele de studii au fost revizuite, stârnesc interesul, iar profesorii sunt bine pregătiți.

R: După finalizarea studiilor, ați pus bazele unei reviste interdisciplinare şi interculturale, numită Doc.Eu. Ce își propune revista și cui se adresează?

E.I.: Într-adevăr, împreună cu buna mea prietenă, Marinela Oprea, am fondat revista interdisciplinară Doc.Eu. Acesta era un vis mai vechi al nostru, din perioada când eram doctorande și participam la conferințe și colocvii internaționale. Ne simțeam copleșite de activitatea prolifică a cercetătorilor străini, de programele lor de cercetare și de viziunea lor interdisciplinară. Ne-am propus să facem ceva pentru a stimula apetitul doctoranzilor români pentru cercetare. Astfel s-a născut revista noastră. Publicația se adresează tuturor membrilor comunității academice, iar scopul este ca în jurul acestei reviste să se formeze o serie de tineri cercetători, capabili să se implice în proiecte de cercetare, să atragă fonduri europene, să schimbe percepția despre învățământul românesc.

R: Pe de altă parte, ați fost și colaborator al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Ce ne puteți spune despre această colaborare?

E.I.: Cu Muzeul Național al Literaturii Române am avut o colaborare fructuoasă de câteva luni, perioadă în care am lucrat la un proiect despre biografia scriitoarei Sorana Gurian, o figură excentrică și controversată a lumii literare interbelice și postbelice. În cadrul acestui proiect, sponsorizat de Muzeul Literaturii, am făcut cercetări la Biblioteca Națională a Franței, Arhivele Parisului, CNSAS și Arhivele Județene Iași, cu rezultate importante. Cumulând indiciile, am reușit să trasez destinul acestei scriitoare blamate de unii, dar admirate de alții. La Biblioteca Națională a Franței, am descoperit zece scrisori inedite ale Soranei Gurian către filosoful Gabriel Marcel, absolut savuroase. Acestea ne introduc în atmosfera exilului, a presei pariziene și a intrigilor țesute de scriitori. Studiul în Arhivele Securității a confirmat zvonurile despre activitatea de agent dublu, poate chiar triplu, a Soranei Gurian din timpul războiului. Rezultatele cercetării vor fi publicate în numărul 2/2018 al revistei „Manuscriptum”. Pe această cale, țin să mulțumesc domnului Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, care a avut amabilitatea de a-mi susține proiectul.

R: Există, pe parcursul activității dumneavoastră, un moment pe care îl considerați ca având o relevanță deosebită în evoluția dumneavoastră profesională?

E.I.: Nu știu dacă este vorba de un moment, ci mai degrabă de câteva locuri: Biblioteca Academiei și Muzeul Național al Literaturii Române. Aici am studiat corespondența dintre Hortensia Papadat-Bengescu și diverse personalități ale epocii. Contactul cu manuscrisele, cu intimitatea scriitorului m-a făcut să realizez că mi-ar plăcea să mă implic în proiecte de cercetare, ceea ce am și făcut după finalizarea studiilor.

R: Care sunt acei profesori care v-au marcat în mod deosebit în timpul studiilor și în ce mod au contribuit ei la evoluția dumneavoastră profesională și personală?

E.I.: Toți profesorii Facultății de Litere îmi sunt dragi și de la fiecare am învățat câte ceva, în special din criticile dumnealor, însă trei dintre aceștia mi-au marcat existența: doamna profesor Elena Zaharia-Filipaș, regretatul Florin Manolescu și domnul profesor Liviu Papadima. Elena Zaharia-Filipaș m-a impresionat prin acribia cu care a cercetat literatura feminină și sufletul femeii, prin obiectivitatea cu care ne prezenta fiecare scriitoare. Inegalabilul Florin Manolescu preda la vremea respectivă un curs despre literatura exilului. Mi-a plăcut modul în care îmbina hermeneutica textului cu picanterii despre personalitățile exilului românesc, cu  care a purtat o bogată corespondență. A fost primul meu contact serios cu exilul, extrem de util în timpul programului de cercetare derulat în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române. Domnul Papadima, deși considerat „un profesor lejer”, s-a dovedit a fi extrem de exigent și de atent cu fiecare frază. Însă exigența nu vine din dorința de a-și stânjeni studenții, ci pentru a-i determina să evolueze. De altfel, ea este compensată de marea libertate pe care domnul profesor o acordă studenților. Aceștia „au dreptul” să-și aleagă profesorii din comisia de îndrumare, să-și stabilească ritmul de lucru și să-și susțină ideile și concluziile, chiar și atunci când ele vin în contradicție cu cele ale profesorului.

R: Sunteți implicată și în diverse proiecte de voluntariat cu impact social-cultural. Între acestea, sunteți voluntar la Biblioteca Metropolitană de mai mulți ani. Ce v-a determinat să alegeți Biblioteca Metropolitană?

E.I.: A fost pură întâmplare, cred că locul m-a ales pe mine: în 2013, bibliotecara de la filiala Dimitrie Cantemir m-a întrebat dacă nu mi-ar plăcea să desfășor niște activități pentru copii, în regim de voluntariat. Am dat curs invitației și așa s-au născut atelierele de vacanță. În timp, s-au alăturat și alți voluntari. Am format o echipă solidă, s-au născut prietenii, am trăit momente unice și am crescut în bibliotecă două generații de copii. La vremea aceea nu am realizat importanța muncii noastre, am fost călăuziți de entuziasmul specific vârstei.

R: Aveți un sfat pentru tinerii care sunt astăzi studenți ai Universității din București (și nu numai)?

E.I.: Da, să își scrie destinul, să nu lase hazardul să hotărască în locul lor. De obicei, studenții așteaptă să fie remarcați și propulsați într-o carieră academică. De cele mai multe ori nu se întâmplă astfel. De altfel, universitățile și instituțiile de cultură nu au capacitatea de a absorbi atâția absolvenți. Sfatul meu este să exploreze și domeniile conexe (management cultural, de pildă), să se implice în proiecte, să experimenteze și, cu siguranță, își vor găsi vocația.

R: Ce credeți că poate face Universitatea din București pentru a stimula excelența în educație și cercetare?

E.I.: Nu știu cum se desfășoară lucrurile în domeniul Științelor Exacte, însă pentru Științele Umaniste, Universitatea ar trebui să implice studenții, încă din perioada licenței, în programe serioase de cercetare, în parteneriat cu alte instituții de cultură: biblioteci, muzee, arhive. Desigur, există perioada de practică, însă aceasta se concretizează doar printr-un calificativ în catalog, ceea ce nu este deloc atractiv pentru student. Cel puțin, pentru mine nu a fost și, de cele mai multe ori, „am chiulit” de la orele de practică. Mult mai târziu am descoperit că îmi place să lucrez în arhive. Dacă în urma acestor stagii de practică ar rezulta niște volume colective, niște studii, niște articole, poate că ar fi mai interesant. Vorbind din punctul de vedere al absolventului, mi-ar plăcea ca Universitatea să propună sau să sponsorizeze proiecte de cercetare și pentru absolvenții care nu lucrează în Universitatea din București.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services