Câștigătoare a premiului pentru „Cea mai bună lucrare de disertație în domeniul Științelor Vieții și Pământului”, în cadrul celei de-a șaptea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2023, Lea Sleiman este, în prezent, doctorandă la Facultatea de Biologie a Universității din București.
În paralel, lucrează în proiectele de cercetare desfășurate în cadrul Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară în grupul de cercetare care a fost condus de prof. univ. dr. Marieta Costache în activități care implică studiul celulelor stem mezenchimale pentru regenerare tisulară.
Lucrarea câștigătoare, „Evaluarea unor biomateriale pe bază de colagen și sericină îmbogățite cu flavonoizi pentru potențiale aplicații de regenerare tisulară și chemoprevenție”, a fost realizată sub coordonarea doamnelor conf. univ. dr. Sorina Dinescu și prof. univ. dr. Marieta Costache, cadre didactice și cercetătoare în Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară al Facultății de Biologie a Universității din București.
Despre provocările din spatele redactării lucrării de disertație, oportunitatea de cercetare în cadrul Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară al UB, precum și despre ambițiile profesionale, ne va povesti chiar Lea Sleiman.
Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, premiul pentru cea mai bună lucrare de disertație în domeniul Științele Vieții și Pământului, fiind propusă în competiția lansată de Senatul Universității din București chiar de cele două coordonatoare. Cum ați primit această nominalizare?
Lea Sleiman: A fost o mare onoare pentru mine să primesc această nominalizare. Am fost foarte fericită și mândră că munca mea și a celor două coordonatoare ale tezei mele de disertație a fost apreciată de către Senatul Universității din București. Primirea acestei nominalizări a recompensat într-un mod extraordinar toate orele de cercetare, efortul depus și devotamentul adus în realizarea acestei lucrări.
R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestor distincții?
L.S.: Obținerea premiul pentru „Cea mai bună lucrare de disertație în domeniul Științelor Vieții și Pământului” a însemnat pentru mine o recunoaștere extrem de valoroasă și o validare a dedicării și pasiunii mele în ceea ce fac, și anume încercarea de a dezvolta potențiale tratamente non-invazive pentru regenerarea tisulară. Însă, obținerea acestei distincții înseamnă în același timp o responsabilitate crescută de a continua să demonstrez excelența și să mențin la nivel înalt eforturile și munca care au condus la obținerea acestei recunoașteri.
R.: Spuneți-ne mai multe despre lucrarea dumneavoastră de disertație, intitulată „Evaluarea unor biomateriale pe bază de colagen și sericină îmbogățite cu flavonoizi pentru potențiale aplicații de regenerare tisulară și chemoprevenție”, pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba.
L.S.: Cercetările actuale în domeniul ingineriei tisulare și medicinei regenerative se axează pe evaluarea unor potențiale tratamente, printre care dezvoltarea unor strategii de livrare eficiente pentru eliberarea controlată și localizată a agenților terapeutici. În ultimii ani, au fost explorate diverse strategii de tratament, cum ar fi dezvoltarea unor structuri scaffold, materiale biocompatibile pentru promovarea vindecării leziunilor și regenerarea tegumentului. Recent, a fost conturată o nouă direcție de studiu în acest sens, întrucât s-a observat că utilizarea de compuși naturali ar putea să moduleze multipli factori implicați, atât în procesul de regenerare tisulară, cât și în chemoprevenție.
În acest context, scopul principal al tezei mele de disertație a fost investigarea efectului unor microcapsule inovative îmbogățite cu compuși naturali (curcumină sau quercetină), încorporate într-o structură scaffold 3D pe bază de colagen și sericină, asupra keratinocitelor pentru potențiale aplicații de reparare a tegumentului. Totodată, s-a urmărit evaluarea efectului acestor compuși asupra celulelor tumorale, în vederea evidențierii potențialului pentru chemoprevenție.
R.: Cât de dezvoltată este în prezent „Ingineria tisulară” la nivel național și mondial? Credeți că tehnicile de IA o pot perfecționa în viitorul apropiat?
L.S.: În prezent, ingineria tisulară este un domeniu în continuă dezvoltare, atât la nivel național, cât și mondial. Acest domeniu interdisciplinar implică dezvoltarea de țesuturi sau organe artificiale în laborator, utilizând tehnologiile actuale, prin manipularea de molecule, celule și biomateriale.
La nivel național, domeniul ingineriei tisulare este încă într-o fază relativ incipientă în comparație cu alte țări dezvoltate din punct de vedere al cercetării și tehnologiei medicale. Cu toate acestea, există un interes crescut pentru a căpăta expertiza necesară în domeniu. Pe de o altă parte, la nivel mondial, domeniul ingineriei tisulare este în plină expansiune, există numeroase laboratoare de cercetare și instituții care se concentrează pe dezvoltarea tehnologiilor și metodologiilor optime pentru tratament. Cercetările au condus la progrese semnificative în domeniu, cum ar fi avansarea metodelor de bioprintare 3D și a bioreactoarelor.
În ceea ce privește integrarea tehnologiilor de inteligență artificială (IA) în ingineria tisulară, există în viitor un potențial care poate aduce îmbunătățiri semnificative în acest domeniu. Aceste tehnologii pot fi folosite fie pentru analiza și interpretarea datelor, fie pentru optimizarea condițiilor de experiment în scopul dezvoltării unor tratamente și terapii personalizate, adaptate nevoilor individuale ale fiecărui pacient. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare și provocările și aspectele etice asociate cu utilizarea IA în ingineria tisulară.
R.: Cercetarea dumneavoastră a fost coordonată de doamnele conf. univ. dr. Sorina Dinescu și prof. univ. dr. Marieta Costache, cadre didactice și cercetătoare în Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară al Facultății de Biologie a Universității din București. Cum ați descrie colaborarea cu dumnealor? A existat vreodată o situație în care cele două îndrumătoare științifice să aibă viziuni diferite? În acest caz, cum ați procedat?
L.S.: Realizarea acestei lucrări sub coordonarea a două cadre didactice a fost pentru mine o experiență interesantă și benefică în multe privințe. Fiecare coordonator a adus cu sine experiență și cunoștințe unice în domeniul respectiv cercetării, ceea ce m-a ajutat nu numai profesional vorbind, ci și pe partea personală, învățându-mă să-mi îmbin pasiunea și angajamentul pentru ceea ce fac cu respect față de ceilalți . Din această perspectivă pot spune că ambele cadrele didactice mi-au oferit un nivel mare de sprijin și ghidare pe tot parcursul realizării acestei lucrări. Le mulțumesc în formarea mea ca cercetător științific și pentru inspirația continuă.
Sunt recunoscătoare pentru interacțiunea cu doamna prof. univ. dr. Marieta Costache care mi-a pus bazele în tainele biologiei moleculare și mi-a ghidat pașii în această tematică de cercetare. Fiind profund marcată de trecerea în neființă a doamnei profesor, dedic această teză și acest premiu pentru „Cea mai bună lucrare de disertație în domeniul Științelor Vieții și Pământului” doamnei prof. univ. dr. Marieta Costache.
R.: Ce v-a determinat să alegeți această temă de cercetare, una complexă și, potrivit coordonatoarelor, cu un grad foarte ridicat de dificultate pentru un absolvent de masterat?
L.S.: Curiozitatea mea nativă m-a făcut să îmi dezvolt pasiunea pentru înțelegerea proceselor biologice și a fenomenelor științifice. Mereu mă provoc să explorez, să pun întrebări și să caut răspunsuri la întrebările mele. Din acest motiv, alegerea acestei teme de cercetare a fost determinată de complexitatea și relevanța problemei pe care o abordează și anume, dezvoltarea unei posibile strategii duale terapeutice cu potențial, atât pentru aplicații de regenerare tisulară, cât și pentru chemoprevenție. De asemenea, am dorit să aprofundez cunoștințele în domeniul respectiv de studiu și să-mi îmbunătățesc abilitățile de cercetare.
R.: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea și interpretarea datelor, studiile de caz și ce dificultăți ați întâmpinat?
L.S.: Având și o parte experimentală pe lângă ceea teoretică în lucrarea realizată, documentarea detaliată a metodologiei de lucru și a rezultatelor obținute a fost esențială datorită complexității temei abordate. Această lucrare a fost realizată pe parcursul celor doi ani de master, însă pentru a aborda dificultățile, am planificat să gestionez cu atenție fiecare etapă a procesului experimental, să fiu atentă la detalii și să utilizez resursele disponibile în mod eficient.
R.: Cât de mult v-a ajutat faptul că ați putut realiza partea practică în cadrul Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară al UB?
L.S.: Realizarea experimentelor în cadrul Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară a fost extrem de benefică pentru mine din mai multe aspecte. Am avut acces la echipamente specializate și la o infrastructură modernă, acest lucru mi-a facilitat elaborarea activităților științifice într-un mediu adecvat. Mai mult, am beneficiat de oportunitățile de colaborare și comunicare a ideilor cu alți cercetători unde am profitat de expertiza coordonatoarelor mele și a persoanelor de specialitate în acest domeniu. Aș vrea să-i mulțumesc și doctorandei Andreea (Lazăr) Popa care mi-a fost îndrumător și m-a ghidat pe durata activității de laborator.
R.: Care sunt elementele de originalitate/ inovative ale tezei, care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează studiile în domeniu? Ați continuat cercetarea și în cadrul studiilor doctorale?
L.S.: Aspectele inovatoare ale acestei teze sunt legate de înglobarea compușilor naturali într-un sistem de livrare inovativ, și anume microcapsule polimerice biocompatibile. Un alt aspect de originalitate ar fi dezvoltarea unei strategii de livrare eficiente pentru eliberarea controlată și localizată a celor doi compuși naturali luați în studiu.
În ceea ce privește concluziile cercetării, acestea au relevat că materialele pe bază de colagen și sericină, suplimentate cu curcumină sau quercetină, au promovat viabilitatea și proliferarea celulelor normale, având efect citotoxic asupra celulelor tumorale. Mai mult, aceste materiale au oferit condiții optime pentru adeziunea și proliferarea celulelor normale și au indus moartea celulelor tumorale printr-un proces biologic denumit „apoptoză”. Astfel, materialele au evidențiat un potențial pentru viitoare aplicații de regenerare tisulară și chemoprevenție.
În momentul de față, fiind student doctorandă în cadrul Școlii Doctorale de Biologie a Universității din București, aș dori continuarea cercetărilor în domeniul regenerării tisulare prin aprofundarea mecanismelor de diferențiere a celulelor stem, acestea fiind o potențială sursă pentru terapii personalizate de medicină regenerativă.
R.: În opinia dumneavoastră, inițiative precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe?
L.S.: Desigur, inițiativele precum Premiile Senatului reprezintă nu doar o recunoaștere a eforturilor în domeniul științei, ci și o oportunitate de a împărtăși rezultatele cu comunitatea academică și cu publicul larg. În opinia mea, organizarea unor astfel de evenimente este foarte importantă în încurajarea inovării și a obținerii de noi performanțe în mediul academic.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
„Este o mare satisfacție profesională să constați că textele redactate de tine ajută oamenii” – interviu cu Andrei-Nicolae Popa, câștigătorul marelui premiu pentru Cea mai bună lucrare de licență din domeniul Științelor Umaniste
,,Cred că prezența tehnologiei în fiecare domeniu de activitate este un pas înainte” – interviu cu Florin-Daniel Bîlbîe, câștigătorul premiului pentru Cea mai bună disertație de master în domeniul Științelor Vieții și Pământului
„Participarea la Premiile Senatului Universității din București a fost, în primul rând, un mod de a aplauda această inițiativă” – interviu cu Denisa Dan, câștigătoarea premiului pentru „Cea mai bună disertație din domeniul științelor sociale”
Despre perfecţionare, autodepăşire şi pasiunea de a cerceta – interviu cu Ștefan-Bogdan Ivan, câştigătorul premiului pentru „Cea mai bună lucrare de licenţă în domeniul științe exacte și inginerie”
